Procuratura Anticorupție (PA) pare să nu se dea bătută în lupta pentru unul dintre blocurile de studii ale Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (UPSC). Miercuri seara, 13 martie curent, a fost emis un comunicat de presă drept reacție la „acuzația preluării abuzive” reclamate de comunitatea academică printr-o petiție și scrisoare deschisă către conducerea țării.

Comunitatea Universității „Ion Creangă”, consternată că procurorii anticorupție insistă să le ia blocuri de studii

„Parlamentul a votat în 2016 și în august 2023 legi care prevăd că Guvernul va asigura Procuratura Anticorupție cu un sediu. Lupta împotriva corupției și fortificarea sistemului de justiție este o prioritate națională și o condiție obligatorie în calea spre Uniunea Europeană. Acordarea unui sediu presupune transmiterea unei clădiri a statului din gestiunea unei instituției către alta. Pe parcursul ultimilor luni, au fost identificate mai multe opțiuni pentru Procuratura Anticorupție. Clădirea de pe str. Ghenadie Iablocikin, nr. 5, a fost identificată ca fiind ideală pentru Procuratura Anticorupție, având în vedere suprafața, locația, curtea interioară, accesul pentru transport special, săli de ședințe, birouri și alte specificații din punct de vedere a infrastructurii și funcționalitatea Procuraturii Anticorupție”, scrie în comunicatul PA.

„Totodată, ținem să menționăm că personalul instituției universitare poate fi transferat din imobilul de pe str. Ghenadie Iablocikin, nr. 5, vis-a-vis, în imobilul de pe str. Ghenadie Iablocikin, nr. 2/1, care este dotat cu tot necesarul pentru desfășurarea studiilor universitare, fiind anterior clădirea unde a fost amplasată Facultatea de Drept și care, la moment, este spațiul nefolosit în gestiunea statului. Fără asigurarea unui sediu corespunzător în termeni cât mai restrânși, riscăm să fie blocată toată activitatea Procuraturii Anticorupție, întrucât, începând cu 01 aprilie 2024, suportul operativ pe dosare de corupție de nivel înalt trebuie asigurate de Procuratura Anticorupție, care nu deține suficient spațiu să angajeze 62 ofițeri și zeci de alți funcționari publici pentru activitatea și obligația dată în competența sa și anume lupta împotriva corupției la cel mai înalt nivel”, mai scrie în același comunicat.

Comunitatea academică UPSC a scris o petiție pentru a împiedica intenția autorităților de a prelua blocurile de studii de la instituție. Aceasta a fost adresată și ca scrisoare deschisă către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, speakerul Igor Grosu, prim-ministrul Dorin Recean și către ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

În blocul de studii de pe strada Iablocikin 5, a activat Universitatea de Stat din Tiraspol, care a fost izgonită în anul 1992 de către separatiștii din regiunea transnistreană și care în anul 2022 a fost absorbită de către UPSC. Pe strada Doina 104 a activat Institutul de Științe ale Educației, actualmente se află Centrul de Formare Continuă și Leadership a UPSC.

În ultimii 10 ani, ambele edificii au fost supuse unor reparații capitale. Din contul mijloacelor proprii ale instituției, UST, a fost schimbat acoperișul, renovate rețelele inginerești, instalate sistemele moderne de încălzire, dotate cu sisteme inteligente de control, instalate sisteme antiincendiu și sisteme de scurgere a apelor pluviale etc., au fost renovate sălile de studii, laboratoarele științifice de informatică, fizică, inteligență artificială creativă, resurse educaționale digitale, robotică etc. Totodată, blocul de studii de pe str. Gh. Iablocikin nr. 5 a fost dotat cu echipamente tehnologice moderne, care l-a transformat într-un Centru de excelență academică în diverse domenii ale științei.

Actualmente, în urma reorganizării, în acest bloc de studii își desfășoară activitatea Facultatea de Fizică, Matematică și Tehnologii Informaționale, Laboratoarele științifice ale UPSC și Facultatea de Științe ale Educației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Creanga #Procuratura Anticoruptie.#reacție #universitate

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.