În pofida unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), care stabilește înscrierea copiilor la școala după împlinirea vârstei de șapte ani, mai mulți părinți optează pentru o școlarizare mai devreme. Tendința este periculoasă, deoarece poate crea probleme legate de adaptarea și reușita școlară a viitorului elev. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, Angela Cutasevici, viceprimara municipiului Chișinău, și scriitorul Sergiu Afanasiu, director de școală-grădiniță.

Potrivit lor, indiferent cât de multe știe un copil înainte de a merge la școală, nivelul lui de dezvoltare corespunde vârstei pe care o are. Pentru a preveni problemele de adaptare, un copil trebuie să fie dezvoltat din punct de vedre fizic și socio-emoțional și să aibă capacități de învățare și comunicare.

„Nu este o rușine ca un copil să mai rămână încă un an la grădiniță. În experiența mea de învățătoare am avut cazuri când părinții s-au grăbit să dea copilul la școală după care l-au dus înapoi la grădiniță. Acesta adormea la lecții deoarece nu rezista la programul școlar. E foarte important să nu grăbim copilul, dar să îl lăsăm să se maturizeze în voie pentru a se încadra firesc în noua sa activitate”, a menționat Angela Cutasevici.

Viceprimara a mai adăugat că gradul de pregătire a unui copil de școală este stabilit de către educator în baza unui raport de evaluare a maturității școlare. Totodată, ea a subliniat că este foarte importantă și o evaluare din partea părinților, dar există cazuri când se apelează și la un psiholog sau o comisie specială pentru a stabili cât de pregătit este un copil de școală.

„Urmărim în ultimii ani graba unor părinți de a-și da copiii la școală cât mai devreme. Sunt cazuri că unii solicită școlarizarea copiilor nu doar la șase ani, dar și mai devreme cu argumente de genul că știe să citească și să scrie. Noi nu punem la îndoială pregătirea acestor copii, dar atragem atenția la starea lor fizică și emoțională. Unii copii nici la șapte ani nu sunt gata să facă față cerințelor de la școală”, a afirmat Sergiu Afanasiu.

Potrivit lui, pe lângă pregătirea unui copil de școală și părinții trebuie să înțeleagă dacă sunt gata de această schimbare. Copiii au nevoie de mai multă atenție pentru a face față responsabilităților de la școală, iar aceasta poate modifica viața familiei, fapt care necesită mai multe eforturi din partea tuturor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #emisiune #invitati #RLIVE TV #scoala

Șapte obiective noi, inclusiv șase poduri istorice, ar putea fi incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, iar alte nouă monumente și 16 imobile din Chișinău ar urma să fie radiate. Modificările sunt prevăzute într-un proiect elaborat de Ministerul Culturii și supus consultărilor publice, transmite IPN.

Printre obiectivele propuse pentru includere se numără podul/tunelul de cale ferată din Gura Camencii, construit în anii 1893-1894, „Podul de fier” peste râul Răut din Vărvăreuca, datat din 1909, podul de piatră peste râul Ciorna din Ciorna, construit în 1896, și podul de piatră peste râpa Bechir din Soroca, din 1913.

Lista mai include „Podul turcesc” peste râul Sărata din Filipeni, un pod de piatră peste râul Bebei din Volintiri și edificiul fostei sucursale a Băncii Naționale Române din Cahul, de pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 75, construit în perioada 1939-1944.

În același timp, Ministerul Culturii propune radierea din Registru a nouă monumente singulare și a 16 elemente ale fondului construit al străzilor din municipiul Chișinău. Potrivit documentului, acestea nu existau fizic la data aprobării Registrului, în 1993.

Printre obiectivele propuse pentru radiere se regăsesc biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Calfa, biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Logănești, biserica „Sf. Gheorghe” din Ustia, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul” din Burghelea, biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petrușeni, fostul conac din Basarabeasca, biserica „Sf. Arhangheli” din Slobozia Mare și o casă individuală de pe strada Ismail nr. 60 din Chișinău.

Necesitatea actualizării Registrului este justificată prin existența unor date eronate privind localizarea, tipul, denumirea și cronologia unor obiective. Ministerul Culturii precizează că Registrul a fost aprobat în baza unei liste întocmite în anii 1991-1993, care nu a fost ulterior actualizată și nu era susținută de dosare individuale de clasare.