În pofida unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), care stabilește înscrierea copiilor la școala după împlinirea vârstei de șapte ani, mai mulți părinți optează pentru o școlarizare mai devreme. Tendința este periculoasă, deoarece poate crea probleme legate de adaptarea și reușita școlară a viitorului elev. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, Angela Cutasevici, viceprimara municipiului Chișinău, și scriitorul Sergiu Afanasiu, director de școală-grădiniță.

Potrivit lor, indiferent cât de multe știe un copil înainte de a merge la școală, nivelul lui de dezvoltare corespunde vârstei pe care o are. Pentru a preveni problemele de adaptare, un copil trebuie să fie dezvoltat din punct de vedre fizic și socio-emoțional și să aibă capacități de învățare și comunicare.

„Nu este o rușine ca un copil să mai rămână încă un an la grădiniță. În experiența mea de învățătoare am avut cazuri când părinții s-au grăbit să dea copilul la școală după care l-au dus înapoi la grădiniță. Acesta adormea la lecții deoarece nu rezista la programul școlar. E foarte important să nu grăbim copilul, dar să îl lăsăm să se maturizeze în voie pentru a se încadra firesc în noua sa activitate”, a menționat Angela Cutasevici.

Viceprimara a mai adăugat că gradul de pregătire a unui copil de școală este stabilit de către educator în baza unui raport de evaluare a maturității școlare. Totodată, ea a subliniat că este foarte importantă și o evaluare din partea părinților, dar există cazuri când se apelează și la un psiholog sau o comisie specială pentru a stabili cât de pregătit este un copil de școală.

„Urmărim în ultimii ani graba unor părinți de a-și da copiii la școală cât mai devreme. Sunt cazuri că unii solicită școlarizarea copiilor nu doar la șase ani, dar și mai devreme cu argumente de genul că știe să citească și să scrie. Noi nu punem la îndoială pregătirea acestor copii, dar atragem atenția la starea lor fizică și emoțională. Unii copii nici la șapte ani nu sunt gata să facă față cerințelor de la școală”, a afirmat Sergiu Afanasiu.

Potrivit lui, pe lângă pregătirea unui copil de școală și părinții trebuie să înțeleagă dacă sunt gata de această schimbare. Copiii au nevoie de mai multă atenție pentru a face față responsabilităților de la școală, iar aceasta poate modifica viața familiei, fapt care necesită mai multe eforturi din partea tuturor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #emisiune #invitati #RLIVE TV #scoala

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.