Raportul anual al fericirii mondiale a numit Finlanda cea mai fericită țară din lume pentru al șaptelea an consecutiv, scrie CNN.

Vecinii Finlandei – Danemarca, Islanda și Suedia – își păstrează, de asemenea, locurile în top 10, potrivit raportului anual al fericirii mondiale publicat miercuri. În aceste țări, o legătură strânsă cu natura și un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată contribuie la poziția de lider în clasamentul global al fericirii.

În același timp, creșterea sentimentelor de nefericire, în special în rândul tinerilor, a determinat alte țări occidentale să scadă în clasament.

Statele Unite și Germania au ieșit din top 20 pentru prima dată de la publicarea primului raport, în urmă cu mai bine de un deceniu.

Locul lor a fost luat de Costa Rica și Kuweit pe locurile 12 și, respectiv, 13. Serbia, Bulgaria și Letonia au raportat cele mai mari creșteri ale fericirii.

Moldova s-a clasat pe locul 71. Afganistanul este pe ultimul loc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul se bazează pe date dintr-un sondaj global efectuat în rândul persoanelor din peste 140 de țări. Țările sunt clasificate în funcție de fericire pe baza scorurilor medii de viață pentru ultimii trei ani, în acest caz din 2021 până în 2023. Sunt luați în considerare factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea, generozitatea și corupția.

Publicarea raportului coincide cu Ziua Internațională a Fericirii, care este sărbătorită pe 20 martie.

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.