Tatiana Șevciuc, noua președintă a Curții de Conturi, a făcut cunoștință vineri, 22 martie 2024, cu echipa de la CCRM. Alături a stat Igor Grosu, președintele Parlamentului, care a avut un mesaj pentru angajații instituției.

„Am prezentat-o astăzi echipei pe noua președintă a Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc. Doamna Șevciuc are experiență în acest domeniu, iar candidatura sa a fost selectată în urma organizării unui concurs public. Am transmis și câteva mesaje echipei: să urmărească cât mai atent cum este cheltuit banul public, dar și importanța instituției în care activează în realizarea proiectului de țară – integrarea în Uniunea Europeană.

Curtea de Conturi are un rol important în gestionarea corectă și monitorizarea finanțelor publice, dar și în procesul nostru de negocieri cu Uniunea Europeană și anume pe capitolele 32 și 33 cu privire la controlul financiar și auditul public extern. Noi trebuie să ne mișcăm cu pași rapizi, să învățăm din experiența altor state și să ne facem cu brio temele pentru acasă”, a precizat Igor Grosu în mesajul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tatiana Șevciuc a fost numită în funcția de președintă a Curții de Conturi la ședința Parlamentului din 21 martie 2024. Candidatura acesteia a fost votată de 69 deputați.

Tatiana Șevciuc este doctor în economie și deține o vastă experiență în domeniul de finanțe publice. A activat în calitate de membru al Curții de Conturi, fiind numită în această funcție de Parlament la data de 19.05.2022. De asemenea, a activat în calitate de prorector pentru dezvoltare instituțională și activitate economico-financiară în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova, membru al Consiliului de contabilitate și raportare financiară și al Consiliului de supraveghere a activității auditorilor pe lângă Ministerul Finanțelor membru al Comisiei de certificare a auditorilor de pe lângă Consiliul de supraveghere publică a auditului, precum și în alte funcții.

#Curtea de Conturi #Igor Grosu #presedintele institutiei

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.