Tendința de a pleca de acasă este tot mai întâlnită în rândul copiilor, la vârste din ce în ce mai mici, indiferent de statutul lor social. Potrivit studiilor, în marea majoritate a cazurilor, abandonul de domiciliu este determinat de lipsa de comunicare între copii şi părinţi sau alte persoane care le înlocuiesc, dorința de a deveni independenți și de a câștiga propriul ban.

Plecarea din familie mai este favorizată de neânțelegerile și conflictele din familie sau părinţii îşi pierd copiii (în special de vârsta sub 10 ani)cu care au ieşit la plimbare în parc sau participă la evenimente publice în masă.

În context, Inspectoratul de Poliţie Criuleni, vine cu unele recomandări pentru părinţi:

să asigure în familie un climat favorabil în care predomină buna înţelegere, respectul reciproc faţă de valorile familiale;
să discute permanent cu copilul, pentru a înlătura barierele în relaţia copil-părinte, să stabilească o comunicare eficientă pentru a încuraja copilul să destăinuie problemele cu care se confruntă;
să fie ferm cu copilul, dar nu agresiv, şi să nu uite că violenţa nu este o modalitate de soluţionare a problemelor, ci mai degrabă le amplifică;
să manifeste grijă faţă de orice succes sau eşec al copilului, să îi susțină prin sfaturi şi exemple oportune pentru a trece prin asemenea experienţe;
atunci când părinții observă o schimbare negativă în comportamentul copilului, trebuie să rezolve în comun problema cu care se confruntă;
să ia toate măsurile de supraveghere, de creştere şi educare, specifice fiecărei vârste în parte;
să supravegheze permanent copii, însă să acționeze cu discreţie pentru a nu lăsa impresia că le este controlată activitatea la orice pas;
să supravegheze ce activităţi desfăşoară copilul pe reţelele de socializare, cu cine comunică, ce site-uri accesează şi utilizează.

#copii #parinti #pleaca de acasa #politia #recomandări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.