Ora de vară este un sistem pentru trecerea uniformă a ceasurilor astfel încât să se prelungească orele de lumină în timpul lunilor de vară. În țările din emisferă nordică, ceasurile sunt de obicei date cu o oră înainte la sfârșitul lunii martie sau aprilie și sunt date înapoi cu o oră la sfârșitul lunii septembrie sau în octombrie.

Care este ora normală, cea de vară sau cea de iarnă?

Dacă te întrebi care este ora normală, cea de vară sau cea de iarnă, află că specialiștii au tendința de a susține adoptarea orei de vară.

Ora de vară este preferată deoarece crește timpul de lumină. Mai multe studii realizate de specialiștii din SUA au arătat că alegerea orei de vară ar putea duce la scăderea numărului de accidente rutiere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Motivul a fost acela că, potrivit statisticilor, cele mai multe accidentelor fatale au loc pe perioada nopții. Totodată, s-a precizat faptul că trecerea la ora de vară ar putea fi benefică și pentru scăderea ratei de infracțiuni.

Specialiștii au fost de părere că cele mai multe infracțiuni ar avea loc după căderea serii. Există și alte avantaje ale acestei ore, mai spun specialiștii.

Totodată, studiile au arătat că expunerea la razele soarelui ajută la sinteza vitaminei D. Acest lucru îmbunătățește semnificativ starea de spirit prin reducerea anxietății și a stărilor de neliniște.

De-a lungul timpului s-a discutat despre renunțarea la ora de iarnă. Această propunere a rămas la nivelul de proiect și nu a fost luată o decizie definită.

Cum a început folosirea orei de vară și a celei de iarnă

Practica aceasta a fost sugerată pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784. În 1907, un englez, William Willett, a militat pentru a pune ceasul înainte cu 80 de minute în patru etape a câte 20 de minute fiecare în luna aprilie și invers în septembrie. În 1909, Camera Comunelor britanică a respins acest proiect.

Mai multe țări au adoptat ora de vară în primul Război Mondial pentru a economisi combustibil prin reducerea nevoii de lumină artificială.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ceasurile au fost ținute continuu cu o oră înainte în unele țări. În Statele Unite ale Americii, ora de vară începe în ultima duminică din aprilie. Ora de vară se termină în ultima duminică din octombrie. În 1986, Congresul SUA a adoptat o lege care, începând cu anul următor, a mutat începutul orei de vară la prima duminică din aprilie, dar a păstrat aceeași dată de încheiere.

În 2007, ora de vară s-a schimbat din nou în Statele Unite. Data de început a fost mutată la a doua duminică din martie. Data de încheiere la prima duminică din noiembrie.

În majoritatea țărilor din vestul Europei, ora de vară începe în ultima duminică din martie și se termină în ultima duminică din octombrie.

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.