Judecătoarea Marina Rusu din cadrul Judecătoriei Cahul, ultima candidată din rândul judecătorilor la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trimisă de CSJ la reevaluarea pre-vetting, este indignată de informațiile care au apărut în spațiul public despre președintele Comisiei Pre-Vetting, dar și de reacția publică a Comisiei Pre-Vetting care i-a luat apărarea. Ea a anunțat joi, 28 martie curent, că a depus o cerere privind revocarea membrilor Herman von Hebel și Tatiana Răducanu.

VIDEO Părinții lui Ion Chirtoacă, audiați de Comisia Pre-Vetting. Tatăl, emoționat: „Capul sus și înainte!”

„Am considerat necesar să depun o cerere privind revocarea membrilor Herman von Hebel și Tatiana Răducanu, pe motiv de lipsă a unei reputații ireproșabile și a admiterii unei situații de incompatibilitate. Am așteptat reacția domnului Herman von Hebel după publicarea articolului-bomba, dar comunicatul comisiei a mai agravat situația – comisia a confirmat situația de incompatibilitate. Este foarte grav, când o comisie care are sarcina de a verifica integritatea judecătorilor și procurorilor este de o persoana care este lipsită de integritate”, a anunțat judecătoarea Marina Rusu.

Comisia Pre-Vetting a emis miercuri, 27 martie curent, o declarație, menționând că acuzațiile sunt nefondate.

Anterior, fosta președintă a Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, Olesea Stamate, a afirmat că statele care au propus candidații pentru Comisia Pre-Vetting au expertiză foarte bună în domeniul reformării justiției. Conform ei, parlamentarii au examinat experiența lor profesională. „În cazul lui Herman von Hebel nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de pre-vetting în Albania, dar era deja târziu”, a declarat deputata.

Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018 în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Potrivit presei olandeze, în 2018 el ar fi cauzat prejudicii de cel puțin 760.000 de euro Curții Internaționale Penale. Mai exact, mai multe decizii, considerate a fi ilegale s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, iar instanța a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru proces. Apoi, judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Pre-Vetting #judecatoare #Marina Rusu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.