Herman von Hebel afirmă că acuzațiile referitoare la integritatea sa nu sunt justificate. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, juristul invocând faptul că informațiile prezentate de presa de la Chișinău ar fi un articol din 2018, publicat de presa olandeză și tradus prezent de jurnaliștii moldoveni.

Von Hebel susține că nu înțelege de ce moldovenii ar fi interesați de ce s-a întâmplat cu mulți ani în urmă la Curtea Penala Internațională. În același timp, potrivit lui, prejudiciul despre care a scris presa reprezenta de fapt doar 1% din buget și, în opinia sa, nu a fost o sumă atât de mare.

„Am auzit pentru prima dată despre acest articol, spre finalul săptămânii trecute. Am văzut articolul și am văzut că majoritatea părților au de-a face cu activitatea mea la Curtea Penală și a avut loc o traducere a unui articol la finalul anului 2018. Un articol care nu reprezintă tot ce s-a întâmplat. Au fost doar câteva acuzații care nu au fost justificate. (…)

Dacă tot ce este scris în acel articol, nu m-aș fi aflat aici. Nu m-aș considerat persoana potrivită ca să fiu președinte al Comisiei pre-vetting. Asta mă duce cu gândul la ce am menționat mai devreme, articolul nu conținea informații corecte”, a comentat Herman von Hebel scandalul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebat dacă va demisiona, președintele Comisie pre-vetting a râs și a spus că nu va recurge la asemenea gest. La fel, el a menționat că nu va ataca în instanță anticoruptie.md, după publicarea materialului.

Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018 în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Potrivit presei olandeze, în 2018 el ar fi cauzat prejudicii de cel puțin 760.000 de euro Curții Internaționale Penale.

Mai exact, mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, iar instanța a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru proces. Apoi, judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse, potrivit unei investigații publicate de anticoruptie.md.

Comisia Pre-Vetting susține că acuzațiile împotriva președintelui Herman von Hebel sunt „nefondate”. Nevinovat îl consideră pe funcționar și șefa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, Veronica Roșca. Predecesoarea sa, Olesea Stamate, a punctat că dacă există dubii privind integritatea, ele trebuie discutate.

#Comisia Pre-Vetting #Herman von Hebel #presedinte #reacție #scandal

Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să deschidă toate clusterele de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană speră că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind deschiderea celor rămase. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Comisiei pentru afaceri externe, unde a prezentat Pachetul privind extinderea UE.

„Ucraina și Moldova au dat dovadă de o reziliență extraordinară și de un angajament față de calea lor europeană. Poziția noastră rămâne clară: ambele țări sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri și sperăm că în curând Consiliul va ajunge la un consens în privința clusterelor rămase, 4 și 5, respectiv”, a declarat Marta Kos.

Referindu-se la Republica Moldova, oficiala europeană a remarcat că cetățenii au făcut în repetate rânduri o alegere clară în favoarea viitorului european, iar Guvernul a demonstrat determinare și a înregistrat progrese importante în procesul de aderare, în pofida amenințărilor hibride, tentativelor de destabilizare și șocurilor regionale care afectează economia și sectorul energetic.

Marta Kos a calificat drept o reușită importantă deschiderea a patru clustere de negocieri, dar a avertizat că mai sunt multe de făcut. În special, Republica Moldova trebuie să accelereze ritmul reformelor dacă își propune să încheie negocierile de aderare la începutul anului 2028.

Comisara europeană a subliniat că este nevoie de progrese mai consistente în domeniul drepturilor fundamentale și de rezultate clare în toate capitolele de negociere. Totodată, Marta Kos a menționat că Uniunea Europeană lucrează împreună cu Republica Moldova la aspectele importante ale procesului de aderare, astfel încât Comisia Europeană să poată formula un aviz privind țara noastră până la sfârșitul acestui an.