Ministerul Energiei nu are o comunicare cu Gazprom, iar Moldovagaz este în permanentă legătură cu gigantul energetic, susține Victor Parlicov. Ministrul a declarat în cadrul unei emisiuni difuzate la Exclusiv TV că actualmente compania din Rusia nici nu ne livrează suficient gaz, dar nici nu reziliază contractul cu țara noastră.

Parlicov a mai spus că țara noastră își îndeplinește obligațiile contractuale, însă Moldovagaz nu și le-ar onora al doilea an consecutiv, informează BANI.MD. În opinia sa, Gazprom este cointeresat să furnizeze în continuare gaz în stânga Nistrului.

„Toată lumea e conștientă că, legat de Transnistria, cei de la Gazprom sunt interesați să continue să furnizeze gaz chiar și gratuit în stânga Nistrului. Noi avem viziunea noastră cu privire la integrarea regiunii în cadrul Republici Moldova și asta nu vizează un șantaj. Dacă am vrea să-i strangulăm, nu este atât de greu. Pur și simplu renunțăm să mai cumpărăm energie câteva luni și le facem probleme mari”, punctat Parlicov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Actualmente, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la centrala de la Cuciurgan, amplasată în partea stângă a Nistrului. Prețul este de 66 de dolari pentru un MW. Centrala produce curent cu gazul gratuit de la Gazprom, iar enclava folosește banii pentru achitarea salariilor și plăților sociale în regiune.

Contactul cu centrala de la Cuciurgan este valabil până la sfârșitul anului 2024, iar cu Gazprom – până în 2025. Centrala din stânga Nistrului este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

#achizitii #Gazprom #lumina #Parlicov #transnitria

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.