„Am luat act de refuzul Președinției Republicii Moldova de a retrage cetățenia pentru Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Această decizie este o manifestare evidentă a lipsei de curaj și voință politică din partea conducerii noastre de vârf, care pare să acționeze în interes personal și electoral, ignorând stabilitatea și securitatea națională”, este mesajul liderului Partidul Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, scris pe o rețea de socializare.

„Invocarea necesității unei solicitări din partea Agenției Servicii Publice (ASP) și a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru a-și justifica inacțiunea este profund dezolantă. Această abordare este echivalentă cu pasarea responsabilității și reprezintă o insultă la adresa cetățenilor preocupați de siguranța societății noastre.

Este cu atât mai inacceptabilă această decizie, cu cât în cazul cetățeanului Alexandr Kalinin, Președinția a reacționat prompt și decisiv în retragerea cetățeniei acestuia în noiembrie 2023. Să fie oare Kalinin mai periculos pentru Republica Moldova, decât Plahotniuc și Șor? Lipsa de coerență și de aplicare uniformă a legii ridică serioase semne de întrebare cu privire la integritatea și independența instituțiilor statului”, se arată într-un comunicat al PNM.

În data de 13 martie, redacția realitatea.md a solicitat un comentariu al Președinției, însă așa și nu am primit un răspuns.

Amintim că liderul Partidului Regiunilor din Republica Moldova, Alexandr Kalinin, politicianul care a susținut deschis invazia Rusiei în Ucraina, de la începutul războiului, a rămas fără cetățenia Republicii Moldova. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu în data de 27 noiembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Partidul Național Moldovenesc (PNM) a solicitat, în data de 13 martie curent, președintelui Republicii Moldova examinarea posibilității retragerii cetățeniei Republicii Moldova pentru Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Declarația a fost făcută într-o conferință, transmisă în direct pe Rlive.md, din curtea instituției prezidențiale.

Potrivit politicianului, retragerea cetățeniei pentru Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor nu ar afecta nicidecum parcursul anchetei și în general actul de justiție în care cei doi sunt vizați pe teritoriul Republicii Moldova.

VIDEO Șor și Plahotniuc să rămână fără cetăţenia Republicii Moldova! Solicitarea PNM către Maia Sandu

#cetatenie #Ilan Șor #PNM #Vladimir Plahotniuc

Procurorii contestă sentința Judecătoriei Cahul, prin care un bărbat condamnat pentru încălcarea repetată a ordonanței de protecție a fost sancționat cu 8 luni de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de doi ani.

Potrivit materialelor cauzei, bărbatul a mai fost condamnat în repetate rânduri, inclusiv pentru încălcarea măsurilor de protecție. În 2019, acesta a primit 4 luni de închisoare pentru neexecutarea unei ordonanțe de protecție, iar în 2020 a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru violență în familie și neexecutarea unei ordonanțe de protecție.

În 2024, bărbatul a fost din nou judecat pentru neexecutarea unei ordonanțe de protecție, însă procesul penal a fost încetat în urma aplicării amnistiei. Tot în același an, acesta a fost condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității pentru violență împotriva reprezentanților autorității.

La 17 decembrie 2024, Judecătoria Cahul a emis o nouă ordonanță de protecție, prin care bărbatului i s-a interzis să se apropie la mai puțin de 300 de metri de victimă și de domiciliul acesteia, precum și să aibă orice fel de contact cu ea.

Două zile mai târziu, pe 19 decembrie, acesta ar fi încălcat măsurile impuse în două rânduri. Potrivit procurorilor, în timpul nopții, bărbatul a pătruns în locuința victimei și i-a provocat suferințe psihice, după care, aproximativ două ore și jumătate mai târziu, a revenit și a pătruns din nou în domiciliu.

Pentru cele două episoade, instanța l-a recunoscut vinovat și i-a aplicat pedeapsa de 8 luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de probă de 2 ani.

Procurorii consideră însă că suspendarea pedepsei nu este suficient motivată, având în vedere caracterul repetat al faptelor, condamnările anterioare pentru încălcarea măsurilor de protecție și conduita inculpatului. Aceștia au contestat sentința.