Zoraya ter Beek, o olandeză în vârstă de 28 de ani, sănătoasă din punct de vedere fizic, a decis să își pună capăt zilelor în mod legal, prin eutanasiere, invocând suferințele îndurate în lupta sa cu depresia, autismul și tulburarea de personalitate borderline, potrivit New York Post.

Tânăra este programată să fie eutanasiată în luna mai a acestui an, la cererea sa, Olanda fiind prima țară din lume care a legalizat sinuciderea asistată, în 2001.

Zoraya ter Beek locuiește, în compania a două pisici, într-un mic sat din Olanda, în apropiere de granița cu Germania. Tânăra, care a aspirat cândva să devină psihiatru, s-a confruntat cu probleme de sănătate mintală de-a lungul vieții sale.

Decizia sa de a solicita eutanasierea a venit după ce medicii i-au spus: „Nu mai putem face nimic pentru tine. Nu va fi niciodată mai bine”, potrivit The Free Press.

„Întotdeauna mi-a fost foarte clar că, dacă nu se va îmbunătăți, nu mai pot face asta”, a spus Zoraya ter Beek, în ciuda faptului că este îndrăgostită de iubitul ei în vârstă de 40 de ani.

Zoraya ter Beek is one of a growing number of people across the West choosing to end their lives rather than live in pain. Pain that in many cases can be treated.

In 2022, euthanasia comprised 5% of deaths in the Netherlands. Read @rupasubramanya’s investigation:… pic.twitter.com/YHh2Sk6DbN

— The Free Press (@TheFP) April 2, 2024

Cum va decurge procedura

Totul a fost planificat în detaliu. Un medic îi va administra mai întâi un sedativ, apoi un medicament care îi va opri inima, în timp ce prietenul ei îi va sta alături până la sfârșit.

„Mă întreabă dacă sunt pregătită. Îmi iau locul pe canapea. Mă va întreba din nou dacă sunt sigură, apoi va începe procedura și îmi va ura drum bun. Sau, în cazul meu, un somn plăcut, pentru că urăsc când oamenii îmi spun: <<Drum bun>> Eu nu plec nicăieri”, a mărturisit tânăra.

Recunoaște că îi este puțin teamă „pentru că este necunoscutul suprem”, dar e convinsă că, pentru ea, așa e cel mai bine.

Ter Beek a cerut să fie incinerată după ce va fi eutanasiată.

Tot mai multe persoane cer să moară decât să continue să trăiască în durere

Tot mai mulți oameni decid să își pună capăt vieții în timp ce suferă de o serie de alte probleme de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea, amplificate de incertitudinea economică, schimbările climatice, social media și alte probleme, a subliniat The Free Press.

Stef Groenewoud, specialist în etica sănătății la Universitatea Teologică Kampen, din Olanda, a mărturisit, pentru publicația citată, că remarcă acest fenomen mai ales la persoanele cu boli psihiatrice și mai ales la tinerii cu tulburări psihiatrice, „unde profesioniștii din domeniul sănătății par să renunțe la ei mai ușor decât înainte”.

Eutanasia este legală în Olanda de 3 ani

De când a devenit prima țară din lume care a legalizat sinuciderea asistată (în 2001). eutanasierea a devenit o opțiune din ce în ce mai populară în rândul populației (tot în 2021, dar ulterior, o lege care permite eutanasierea a intrat în vigoare și în Spania).

În 2022, în Olanda au existat 8.720 de decese prin eutanasie ( 5% din totalul deceselor din țară).

În februarie, fostul premier olandez Dries van Agt, în vârstă de 93 de ani, și soția sa au murit de mână printr-o astfel de procedură.

Legalizarea sinuciderii a fost aspru criticată

Potrivit The Free Press, criticii spun că persoane precum Ter Beek sunt încurajate de lege să se sinucidă, mulți comparând valul de sinucideri cu o contagiune.

Zoraya ter Beek a criticat marți, pe X (Twitter), articolul din Free Press și a anunțat că va înceta să mai posteze pe rețelele de socializare.

Amintim că Lauren Hoeve, o altă tânără în vârstă de 28 de ani din Olanda, diagnosticată cu encefalomielită mialgică severă în 2019, și-a pus recent capăt zilelor și suferinței, tot prin eutanasiere. Procedura a avut loc pe 27 ianuarie 2024, în prezența părinților și a celui mai bun prieten al său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#depresie #eutanasiere #Olanda #tanara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.