Exporturile uzinei „Electromaș” din Tiraspol au fost oprite „din motive de securitate”, produsele sale fiind calificate de o comisie specială drept mărfuri cu dublă destinație (care pot fi folosite și în industria militară) și având „destinații sensibile” în contextul războiului Rusiei în Ucraina, transmite miercuri, 3 aprilie curent, Europa Liberă.

Este explicația oferită de vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, ca răspuns la acuzațiile Tiraspolului că activitatea uzinei a fost sistată din cauza că autoritățile moldovene i-ar fi blocat exporturile. Serebrian a declarat jurnaliștilor că a discutat cu directorul uzinei ca să fie „reajustate” destinațiile de export. Oficialul a menționat că și unele întreprinderi de pe malul drept al Nistrului sunt într-o situație similară.

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a confirmat că problema era în destinația exporturilor uzinei din Tiraspol. „Destinația exportului este foarte importantă. Noi nu vrem să fim văzuți sponsorizând și susținând agresorul în acest război”, a spus Alaiba.

Circa 600 de livrări în Rusia, de la începutul războiului

Presa transnistreană, afiliată autorităților de facto, scrie că în depozitele uzinei „Electromaș” sunt stocate produse în valoare de peste 3 milioane de euro care nu pot fi vândute din cauza exporturilor blocate de autoritățile de la Chișinău.

Datele vamale ale Federației Ruse, văzute de Europa Liberă, arată că „Electromaș” a livrat motoare electrice de sute de milioane de ruble rusești chiar și după invazia Rusiei în Ucraina. Din februarie 2022 până în iulie 2023, întreprinderea de la Tiraspol a făcut circa 600 de livrări în Rusia (prin țări ale CSI, China și Turcia).

Printre companiile aprovizionate cu motoare electrice de la Tiraspol se numără și „Elcom” din Sankt Petersburg, un furnizor de piese de schimb pentru „Alrosa”, cea mai mare companie de extragere a diamantelor din lume.

În 2016 „Electromaș” a făcut livrări pentru câteva unități militare din Crimeea și Direcției Serviciului Federal al Securității (FSB) din regiunea Omsk, iar în 2017-2018 – unor întreprinderi din industria militară rusească.

Conductoare electrice și cabluri în valoare de peste 57 milioane de ruble au ajuns la asociația de cercetare și producție „Elektromașina” din Rusia. Aceasta dezvoltă sisteme de apărare împotriva armelor de înaltă precizie, sisteme de alimentare cu energie, răcire și încălzire a vehiculelor de luptă (atât terestre, cât și maritime). În special, produce modulul de luptă „Ohotnik”.

Patru tone de cabluri izolate (în valoare de 2,6 milioane de ruble) produse la Tiraspol au ajuns, tot în 2018, la Centrul de stat de cercetare și producție spațială „Hrunicev”, care produce vehicule și rampe de lansare a rachetelor.

Exporturile regiunii, în scădere

La începutul lui aprilie, așa-numitul ministru al economiei din regiunea transnistreană, Serghei Obolonik, a anunțat că situația economică a regiunii s-ar fi înrăutățit din cauza „blocajelor” Chișinăului.

Prezentând un set de date, el a spus că exporturile din regiune ar fi scăzut cu 17% în martie 2024, în comparație cu aceeași lună din 2023, iar importurile, în primul trimestru – cu 38%.

Deficitul comercial în primele trei luni ale anului 2024 ar fi ajuns până la 29 de milioane de dolari, ceea ce ar însemna, potrivit lui Obolonik, că regiunea „nu va avea suficientă valută pe piața internă”.

La sfârșitul lunii februarie, Tiraspolul a organizat un congres la care a cerut Rusiei și unor mari organizații internaționale, cum ar fi ONU și OSCE, „să protejeze” regiunea de „presiunile” economice ale Chișinăului. Asta după ce întreprinderile din stânga Nistrului au fost obligate să achite taxe vamale în bugetul național, la fel ca și cele de pe malul drept.

Organizațiile internaționale nu au reacționat la apelul „deputaților” locali, singurul răspuns venind de la Moscova. Pe 6 martie, în timpul unei întâlniri între liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, și ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, diplomatul a dat asigurări că „pe platformele rusești se discută” documentele adoptate la adunare.

După invazia rusească pe scară largă din Ucraina, exporturile și importurile regiunii transnistrene depind direct de autoritățile din Chișinău, care duc în ultimii ani o politică de reintegrare, inclusiv, economică.

În 2023, mai mult de jumătate din produsele vândute de regiunea transnistreană au ajuns pe malul drept al Nistrului. Circa 32% din totalul vânzărilor transnistrene ajung în Uniunea Europeană și doar 7% – în Federația Rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme #Chisinau #rachete #Rusia #Tiraspol #uzina

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.