Economistul care a anticipat criza din 2008, Nouriel Roubini, avertizează că după pandemie, vine „mama tuturor crizelor”, economia globală putând suferi o nouă lovitură brutală, provocată de stagnarea creşterii economice şi a majorării preţurilor. Roubini, profesorul de economie de la Facultatea de Business a Universităţii New York poreclit „Dr. Doom” din cauza prognozelor sale sumbre, a scris într-un editorial publicat de The Guardian săptămâna trecută că guvernele şi băncile centrale „creează condiţiile pentru mama tuturor crizelor stagflaţioniste de datorii în următorii câţiva ani”.
Rezerva Federală a Statelor Unite şi Trezoreria americană s-au bazat în ultimul deceniu, la fel ca alte instituţii centrale din întreaga lume, pe politici fiscale şi monetare foarte relaxate pentru a stimula creşterea economică.
Acestea şi-au continuat şi exacerbat strategia respectivă în timpul pandemiei, cheltuind trilioane de dolari sub forma unor cecuri de asistenţă financiară şi achiziţii de obligaţiuni, păstrând de asemenea dobânzile de referinţă aproape de 0.
Aceste eforturi au dus la creşterea suplimentară a preţurilor acţiunilor, locuinţelor şi a altor bunuri şi au încurajat împrumutarea agresivă, afirmă Roubini.
„Întrebarea nu este dacă, ci când”
Economistul scoate în evidenţă entuziasmul cu privire la criptomonede, aşa numitele „acţiuni meme” ca GameStop, companiile de achiziţii cu destinaţie specială (SPAC) şi vânzările cu amănuntul drept dovezi ale unei „exuberanţe iraţionale”. Roubini se aşteaptă ca inflaţia să fie alimentată de cererea imensă şi ca preţurile să crească şi din cauza unor presiuni asupra ofertei precum implementarea unor politici protecţioniste, destrămarea unor lanţuri de distribuţie globale şi atacurilor cibernetice asupra unor elemente cheie de infrastructură.
În plus, guvernele au împrumutat cantităţi enorme de bani pentru a-şi finanţa planurile de relansare economică şi sunt mult mai îndatorate acum decât în urmă cu 50 de ani, afirmă economistul.
Acesta adaugă că guvernele din întreaga lume ar putea avea probleme cu gestionarea datoriilor, salvarea băncilor, companiilor şi acordarea de asistenţă financiară gospodăriilor dacă piaţa se prăbuşeşte şi economia globală intră din nou în recesiune.
Roubini afirmă că băncile centrale se află într-o situaţie imposibilă din această cauză: dacă umblă la planurile de relansare economică riscă un val de falimente însă dacă vor continua pe aceeaşi linie riscă să alimenteze o inflaţie de două cifre.
„Acest dezastru în slow-motion pare inevitabil”, susţine economistul. „Stagflaţia din anii 1970 se va întâlni în curând cu criza datoriilor suverane din perioada de după 2008. Întrebarea nu este dacă, ci când”, afirmă Nouriel Roubini.
