Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

VIDEO Speranța de peste Prut: Moldovenii călătoresc pentru dializă și transplant în România

10 Apr. 2024, 19:50
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
10 Apr. 2024, 19:50 // Societate //  Elena Putregai

În căutarea unei vieți mai bune și a tratamentelor medicale de calitate, unii moldoveni care se confruntă cu insuficiența renală, trec Prutul pentru ședințe de dializă la Iași. Această alegere nu este și nici nu a fost întâmplătoare pentru ei. Serviciile medicale aici, spun pacienții, sunt mai bune, transmite Nordnews.md.

Printre curajoșii care, de trei ori pe săptămână, au pacurs sute de kilometri pentru ședințele de dializă în România este și Maria Țurcanu, originară din satul Corlăteni, raionul Rîșcani. Femeia a optat pentru un tratament renal peste Prut, motivul invocat de ea ar fi atitudinea medicilor.

În Republica Moldova dializa am început-o în 2017. Să zic, e foarte mare diferență. În primul și în primul rând, starea generală a sănătății, asta e în primul rând. În al doilea rând, probabil și psihologic, nu că probabil, dar la sigur vă spun ca medic că psihologic, pacienții se simt mai bine când este și atitudinea personalului medical frumoasă, binevoitoare și înțelegătoare, povestește Maria Țurcanu

Dincolo de tratamentul de dializă, Maria a găsit speranță și în posibilitatea unui transplant renal. În plină pandemie de Covid-19, în timp ce în Republica Moldova procedurile de transplant erau suspendate, medicii români au reușit să-i găsească un donator compatibil.

Eu imediat după ce am început să fac dializă la Iași, în luna iunie, eu deja în decembrie am depus actele la toate trei centre din România: București, Iași și Cluj.   Peste două luni am trimis analiză, a fost negativă și peste o lună m-au chemat la Cluj, la transplant, spune femeia.

Această poveste nu este unică. Alți moldoveni, aflați în situații similare, beneficiază de îngrijiri medicale în România, iar statul român suportă costurile acestor proceduri. Pacienții din Basarabia sunt incluși în lista de așteptare pentru transplanturi renale rapide. Cel puțin asta ne spun medicii de la centrul de dializă, de la Spitalul Clinic „Dr. Constantimn Ion Parhon” din Iași.

Avem ambulatoriu de transplant și centrul de transplant de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” , care deservește cumva întreaga zonă a Moldovei, din punct de vedere a transplantului renal.  Lucrurile, din punct de vedere medical, le consideră mai bune în România, respectiv în Iași. Iașul este cel mai apropiat oraș de Chișinău și de Republica Moldova, a menționat medicul nefrolog, Mihaela- Doru Donciu.

În ciuda provocărilor medicale, cum ar fi problema accesului vascular, doctorii și echipa medicală fac față cu profesionalism și dedicare, oferind, pe lângă tratamente de ultimă oră, și suport psihologic necesar pacienților.

Problema accesului vascular nu este doar în Republica Moldova, este și în România și este o problemă la nivel global.  Este importat să ai contracte de colaborare, bine puse la punct cu chirurgie vasculară în primul rând, radiologie intervențională, a mai adăugat medicul de la Iași.

Pacienții din Republica Moldova care se adresează unității noastre, centrului nostru de dializă și care vin, practic, și efectuează ședințele aici. Clar pot spune că au o atitudine mai pozitivă, un optimism, nu mai prezintă aceleași incertitudini cu privire la viitor, spune psihologul  Alexandra Tașmoc.

O ședință de dializă în România costă 110 euro, echivalentul a peste 2100 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking