Un tânăr în vârstă de 25 de ani din Briceni a fost condamnat la 9 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, după a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale, care a dus la decesul victimei.

Mai exact, acesta este acuzat că, fiind în stare de ebrietate, în urma unui conflict și-a bătut amicul de pahar, lucru care a dus la decesul victimei.

„Potrivit învinuirii înaintate de acuzatorii de stat, la 10 noiembrie 2023, în jurul orei 20:00, inculpatul, fiind în stare de ebrietate, aflându-se în casa concubinei sale din raionul Briceni, după ce a consumat băuturi alcoolice (vodcă) împreună cu femeia și un consătean în vârstă de 50 de ani, a început a se certa cu bărbatul, pentru că ultimul nu dorea să plece acasă.

Pe fundalul relațiilor ostile apărute în urma consumului de alcool, inculpatul, având intenția de a se răzbuna pentru că a fost numit cu cuvinte necenzurate de către consătean, i-a aplicat cel puțin 16 lovituri cu pumnii și picioarele pe toată suprafața corpului.

În consecință, victima a fost internată în Spitalul Raional Briceni, secția de reanimare, cu diferite traumatisme, în rezultatul cărui fapt, peste o săptămână a decedat”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG).

Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, cauza fiind expediată în instanța de judecată în baza acordului de recunoaștere a vinovăției. Sentința este cu drept de apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deces #inculpat #pedeapsa #Procuratura Generala #victima

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.