Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Igor Grosu s-a întâlnit în Spania cu Alen Simonian și Masud Gharahkhani. Despre ce au discutat

23 Apr. 2024, 11:36
 // Categoria: Politica // Autor:  Cătălina Boico
23 Apr. 2024, 11:36 // Politica //  Cătălina Boico

În Spania, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu omologul său din Armenia, Alen Simonian, despre evoluțiile geopolitice recente din regiune. 

„Moldova își menține ferm poziția de susținere a Ucrainei și de condamnare a războiului barbar al Rusiei. De asemenea, am declarat că suntem în plin proces de reformare și că o facem în primul rând pentru a ne putea alinia unei lumi unde domnește pacea și bunăstarea”, a scris Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, în cadrul conferinței Președinților de Parlament din statele membre ale UE care se desfășoară în Spania, oficialul moldovean s-a mai întâlnit și cu președintele Stortingului Regatului Norvegiei, Masud Gharahkhani, cu care a discutat despre agenda parlamentară și reformele pe care le implementăm.

„În ultimii ani, avem o cooperare strânsă între țările noastre în domenii economice sau energetice. De asemenea, Norvegia a fost alături de noi și ne-a sprijinit în depășirea crizelor și în eforturile țării noastre de a construi un stat de drept. În context, mi-am exprimat recunoștința pentru decizia de a deschide pentru prima dată un oficiu diplomatic al Norvegiei la Chișinău – un nou pas important în fortificarea relațiilor bilaterale”, a mai menționat șeful Parlamentului.

Amintim că în perioada 21-24 aprilie, Igor Grosu participă la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană. Aceasta este găzduită de Palatul Regal La Almudaina din Palma, Spania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană constituie un forum de discuții, schimb de opinii, informații și experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, precum și instrumentele de cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.