Inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), menită să contracareze transportarea organizată a alegătorilor parlamentare din această duminică, 11 iulie, nu a acumulat suficiente voturi ale membrilor Comisiei Electorale Centrale, în cadrul ședinței de ieri, pentru a fi adoptată o hotărâre în acest sens.

Propunerea prevedea ca în ziua alegerilor, în intervalul orelor 07:00 și 21:00, să se permită deplasarea pe teritoriul țării doar a autovehiculelor a cărei capacitate de transportare nu este mai mare de 8 persoane, cu excepția transportului rutier pe curse regulate.

La fel, urma să se interzică expres transportarea alegătorilor la secțiile de votare în interesul concurenților electorali, transportarea alegătorilor cu scopul de a-i determina să voteze pentru unul dintre candidați, transportarea alegătorilor la secțiile de votare cu autobuze, autocare sau de către operatorul de transport rutier în regim taxi, conform unor înțelegeri cu persoanele terțe, altele decât călătorul sau alegătorul, cu excepția cazurilor alegătorilor cu dizabilități.

Secretarul CEC Maxim Lebedinschi, proiectul de hotărâre „nu explică diferența de tratament a cetățenilor Republicii Moldova față de cetățenii ce locuiesc în afara frontierelor țării, or ultimilor nu li se interzice de a beneficia de transport organizat în ziua alegerilor”. Potrivit acestuia, prevederea „ar încălca dreptul la libera circulație și ar fi o măsură de constrângere care trebuie prevăzută de cadrul legal, nu de un act normativ”. De asemenea, Lebedinschi a remarcat că proiectul nu deține avizele Ministerului Justiției și CNA.

Reprezentanta PAS, cu drept consultativ la CEC, avocata Veronica Mihailov-Moraru, a încercat să obțină recuzarea lui Maxim Lebedinschi, invocând un conflict de interese, în condițiile în care secretarul CEC e fratele candidatului BECS, deputatul Adrian Lebedinschi, însă a fost respinsă inițiativa.

Amintim că, la alegerile prezidențiale din 2020, CEC a adoptat o hotărâre similară celei propuse, când a permis în ziua votării doar deplasarea autovehiculelor cu o capacitate nu mai mare de 8 locuri, cu excepția transportului de rute regulate.

Adoptarea unei hotărâri similare la parlamentarele de duminică a fost susținută și de mai multe ONG-uri și care au condamnat faptul că, CEC a tergiversat examinarea unei asemenea propuneri.

#alegeri #CEC #hotarare #PAS #transportare

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.