Când Muntele Ruang din Indonezia a suferit multiple erupții explozive săptămâna trecută, gazele vulcanice au fost aruncate atât de sus încât au ajuns la al doilea strat al atmosferei, la zeci de mii de metri deasupra pământului, relatează Libertatea.ro.

Erupțiile vulcanului situat pe insula Ruang au aruncat pe cer un val masiv de lavă și cenușă și au trimis gazele vulcanice la 20.000 de metri în aer, conform estimărilor, cu aproximativ 7.600 de metri mai mult decât zboară de obicei un avion comercial.

Impacturile potențiale ale erupției asupra vremii și climei încep să se facă simțite, chiar dacă pericolul reprezentat de vulcan persistă și evacuările continuă. Este posibil ca vulcanii să aibă un impact pe termen scurt asupra climei – inclusiv răcirea temperaturii globale – datorită gazelor pe care le injectează în atmosfera superioară.

Dar influența Muntelui Ruang asupra climei va fi probabil minimă, potrivit Greg Huey, directorul Școlii de Științe ale Pământului și Atmosferice din Georgia Tech.

Iar condițiile meteorologice zilnice din apropierea Muntelui Ruang – precum temperatura, norii și ploaia – probabil că nu vor fi influențate de vulcan pentru mult timp, a spus Greg Huey pentru CNN.

Cenușa tinde să se depună rapid

Muntele Ruang, un stratovulcan de 725 de metri înălțime, de pe insula Ruang din provincia Sulawesi de Nord din Indonezia, a erupt de cel puțin șapte ori de marți seara, a anunțat agenția de vulcanologie a țării.

Stratovulcanii pot produce erupții explozive, deoarece forma lor conică permite acumularea de gaz, potrivit vulcanologilor.

Cenușa vulcanică este de obicei un amestec de corpuri solide zdrobite (roci, minerale și sticlă) și gaze, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon și dioxidul de sulf, potrivit NASA.

„Cenușa în sine rămâne pentru scurt timp în atmosferă, deoarece este grea, este mare și tinde să se depună rapid”, a precizat Greg Huey. Gazele, în schimb, sunt capabile să ajungă mult mai sus în atmosferă.

Cenușa densă lângă suprafață solului creează o calitate periculoasă a aerului și provoacă un efect temporar de răcire, deoarece blochează lumina solară. În momentul în care erupția activă se oprește, cenușa începe să se depună.

Gazele au intrat în stratosferă

Unele gaze de la erupțiile Muntelui Ruang au urcat atât de sus încât au intrat în stratosferă, al doilea strat al atmosferei Pământului. Stratosfera este situată chiar deasupra troposferei, stratul inferior al atmosferei pământești, care ajunge până la aproximativ 14 kilometri înălțime.

Potrivit lui Greg Huey, stratosfera este un loc foarte uscat și, în mod obișnuit, numai gazele cu o durată lungă de viață – care se întinde pe zeci de ani – se infiltrează în ea.

O erupție vulcanică este în esență singura modalitate naturală prin care gazele de scurtă durată – mai puțin de câțiva ani – cum ar fi dioxidul de sulf și vaporii de apă pot să ajungă în stratosferă.

Odată ajunse în stratosferă, dioxidul de sulf și vaporii de apă se combină pentru a forma aerosoli de acid sulfuric care creează un strat de picături neclare, potrivit UCAR.

Aceste picături se răspândesc departe de punctul lor de intrare și rămân în stratosferă până la trei ani, reflectând lumina soarelui înapoi în spațiu și provocând scăderea temperaturilor globale.

Gazele pot provoca scăderea temperaturii globale

Însă efectul de răcire durează mai mult dacă o cantitate mare de gaz ajunge în stratosferă.

În 1991, Muntele Pinatubo – un alt stratovulcan – a erupt în Filipine și a produs cel mai mare nor de dioxid de sulf măsurat vreodată. Erupția a trimis peste 17 milioane de tone de gaz în atmosferă și a dus la o scădere a temperaturii globale de aproximativ 0,5 grade Celsius, care a durat aproximativ un an, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite.

Prin comparație, specialiștii au estimat că Muntele Ruang a eliberat până în prezent aproximativ 300.000 de tone de dioxid de sulf, deși nu este clar cât de mult din acesta a ajuns în stratosferă.

Chiar dacă este o cantitate destul de impresionantă, este cu mult sub cel mai extrem caz, a explicat Greg Huey.

O erupție la fel de mare ca cea de pe Muntele Pinatubo din 1991 ar putea cu siguranță să răcească planeta pentru câțiva ani, deși nu ar putea șterge problemele climatice actuale ale Pământului cauzate de poluarea care provoacă încălzirea planetei și ar veni cu prețul unor daune imense asupra vieții și a proprietăților.

Cenușa vulcanică, un pericol pentru avioane

Industria aviatică poate fi grav afectată de erupțiile vulcanice, dacă cenușa ajunge în zonele atmosferei pe unde zboară avioanele.

Peste 20.000 de zboruri au fost anulate după ce vulcanul Eyjafjallajokull din Islanda a erupt, pe 14 aprilie 2010, trimițând nori de cenușă vulcanică la mii de kilometri depărtare.

Conform estimărilor International Air Transport Association (IATA), norul de cenușă vulcanică extins deasupra Europei a adus companiilor aeriene pierderi zilnice de aproximativ 200 milioane dolari.

Înainte de anul 2010, ultima erupție a vulcanului Eyjafjallajokull avusese loc în 1821.

#clima #efecte #eruptie cutremur #vreme

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.