În încercarea de a avea o alimentație sănătoasă, este important să iei în considerare indicele glicemic al alimentelor consumate. Acest sistem de clasificare evaluează impactul carbohidraților asupra nivelului de zahăr din sânge și viteza cu care se produce acest lucru, relatează Adevarul.ro.

Astfel, pentru a avea un păr mai des și mai puternic, este indicat să te ferești de alimentele ultraprocesate și cu indice glicemic ridicat, care pot duce la fragilizarea firelor și la căderea părului. În acest sens, îți prezentăm șase alimente care ar trebui evitate pentru cei care încearcă să aibă un păr sănătos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pâinea albă

Consumul de pâine albă din când în când nu va provoca o cădere imediată a părului, dar dacă dieta este lipsită de nutrienți esențiali și dacă mănânci mai ales alimente procesate, acest lucru nu va face niciun favor părului tău, subliniază un nutriționist și dietetician la Universitatea Massey. „Alimente precum pâinea albă, pastele și orezul au un indice glicemic ridicat, ceea ce poate provoca inflamații și duce la uscăciune și rupere”.

Produse de patiserie

Ca și pâinea albă, produsele de patiserie conțin adesea carbohidrați rafinați, despre care dermatologii spun că „sunt lipsiți de fibre și de alți nutrienți benefici”. În plus, specialiștii spun că părul „nu poate crește în mod corespunzător” dacă te confrunți cu inflamații la nivelul scalpului și dacă majoritatea caloriilor provin din „alimente sărace în nutrienți și cu mult zahăr”.

Dulciuri

Dulciurile pot provoca inflamații în tot corpul, inclusiv la nivelul foliculilor de păr. Dacă dieta este bogată în alimente procesate, cu zaharuri și carbohidrați rafinați, atunci „părului tău îi va fi greu să strălucească și să crească la lungimea pe care o dorești”.

Carnea roșie

Doctorul Yoram Harth, dermatolog spune să „încercăm să reducem cantitatea de carne și alimente prăjite din dietă”, deoarece „s-a demonstrat că un consum ridicat de carne roșie și alimente prăjite crește inflamația și favorizează transformarea testosteronului în dihidrotestosteron (DHT)”. Acest hormon masculin, adaugă el, este legat de căderea androgenetică a părului.

Pește

Mercurul, care se găsește în diferite tipuri de pește și în cele ambalate/procesate, este adesea „asociat cu căderea părului” atunci când este consumat în exces, spune Harth. „Eviți sau reduceți cantitatea de pește precum macroul, peștele-spadă și tonul. Optați pentru pești cu conținut scăzut de mercur, cum ar fi codul și somonul”, recomandă el.

Chipsuri de cartofi

„Când vine vorba de căderea părului, cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să evitați alimentele bogate în zahăr și sare”, spune un specialist, mai adăugând că „se știe că aceste două ingrediente cauzează mătreața și căderea părului”.

Alimente care ajută la creșterea părului

Un dermatolog oferă o listă de alimente bogate în vitamine și nutritive pentru a le adăuga în meniul zilnic. Aceasta recomandă consumul de ouă, fructe de pădure, spanac, pește gras, cartofi dulci, avocado, nuci, semințe, stridii, creveți și fasole. O dietă plină de alimente cu un nivel glicemic ridicat și lipsa nutrienților potriviți, inclusiv „vitaminele A, C, D și E, zinc, vitaminele B, fier, biotină, proteine și acizi grași esențiali pot încetini creșterea părului sau chiar cauza căderea părului”.

#alimente #caderea parului #medici

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.