În sport, fiecare secundă este o oportunitate de a scrie istorie. În ring sau pe teren, cu vâsla sau cu arcul în mână, sportivii moldoveni luptă pentru victorie. Vor să fie mereu cei mai buni, visează la Olimpiadă, își doresc o medalie. Pentru a-și atinge visurile, ei au nevoie de susținere.

În acest an, Victoriabank este alături de echipa Republicii Moldova care va merge la Jocurile Olimpice de Vară din Paris, unde marii sportivi din lume vor concura pentru cele mai râvnite trofee din palmares.

Levon Khanikyan, președintele Victoriabank, și Nicolae Juravschi, președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv, au semnat un parteneriat care are ca obiectiv sprijinirea echipei olimpice a Republicii Moldova. E un parteneriat care nu vorbește doar despre afaceri, despre dimensiunea financiară, ci despre susținerea pe care o va oferi Victoriabank sportivilor moldoveni.

„Sportul unește oamenii. Suntem onorați să facem echipă cu sportivii moldoveni care vor merge la Jocurile Olimpice. Este, înainte de toate, un parteneriat al Victoriabank pentru Republica Moldova. Sportivii sunt modele pentru noi toți și ambasadori ai țării noastre în lume, iar noi ne bucurăm că putem să le fim suporteri”, a declarat Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

Până la 15 mai 2024, 13 sportivi moldoveni au reușit să se califice la Jocurile Olimpice de Vară din Paris. Ei vor concura la diverse probe cum ar fi: tir cu arcul și tir cu pistol cu aer comprimat, caiac-canoe, lupte feminine, lupte greco-romane, echitație sau haltere.

„Ne mândrim mult că anume în așa clipe pentru țara noastră sunt parteneri ca Victoriabank. Sportivii simt foarte mult acest suport. Noi abia așteptăm să evoluăm cu succes la această ediție a Jocurilor Olimpice de la Paris. Îndrumăm toată lumea din Republica Moldova și din diasporă să fim cu toții o inimă și un gând anume către Jocurile Olimpice în această perioadă fiindcă și sportivii și toți cei de acasă, toți simt că ei nu sunt singuri, că ei sunt într-o echipă mare, unită”, a declarat Nicolae Juravschi, președintele CNOS.

Cea de-a 33-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară va avea loc la Paris în perioada 26 iulie – 11 august 2024. La competiții de o asemenea anvergură, fiecare secundă contează, fiecare secundă este o șansă în plus de a ajunge pe podium. Campionii moldoveni sunt pregătiți să facă exact acest lucru. Avem toată încrederea în ei, în talentul lor, în dorința lor de a urca pe podium și suntem convinși că vor reuși.

Performanța, Respectul, Spiritul de Echipă și, nu în ultimul rând, Mândria Națională sunt valorile pe care le împărtășim și care completează misiunea pe care o au sportivii moldoveni. Victoriabank îndeamnă toți cetățenii care apreciază sportul și talentul campionilor noștri să le fie alături și să-i susțină. Împreună suntem mai puternici și mai aproape de VICTORIE!

#2024 #echipa olimpica #Moldova #VIctoriabank

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.