„Igor Dodon încearcă doar un joc de imagine și dorește să fraudeze votul prin mituirea alegătorilor și aducerea lor organizată la urne. Să faci proteste, pentru că ți se limitează dreptul infracțional de a mitui alegătorul reprezintă o noutate europeană”. Comentariile aparțin președintelui AUR, Vlad Bilețchi, și au fost generate de anunțul BECS despre organizarea unui protest în urma deciziei Curții de Apel Chișinău privind secțiile de votare în regiunea transnistreană.

„Curtea de Apel Chișinău a luat ieri o decizie normală având în vedere că votul din regiunea transnistreană nu este unul democratic. Este reacția Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) după ce instanța a obligat Comisia Electorală Centrale să reducă numărul secțiilor de votare din stânga Nistrului de la 41 la 12”, scrie în comunicatul AUR.

Potrivit membrilor-candidați, „Partidul AUR a încercat să desfășoare o campanie electorală corectă și să informeze cei peste 300.000 de moldoveni din regiunea transnistreană”. „Acest lucru nu a fost posibil datorită regimului de ocupație din regiune”.

„Cerem MAI să verifice intrările și ieșirile din regiunea transnistreană din ziua votului și să nu permită fraudarea alegerilor. Orice acțiune penală ulterioară este inutilă având în vedere că efectul votului rămâne. Partidul AUR va delega observatori pentru a sesiza orice neregulă care se poate comite în ziua votului”, a mai adăugat Vlad Bilețchi.

Protestul BECS a fost programat pentru ziua de vineri, 9 iulie curent, la ora 12.00.

Amintim că membrii AUR au avut trei tentative de a intra în regiunea transnistreană pentru a face campanie electorală. Scopul lor a fost justificat de următorul argument – odată ce moldovenii din stânga Nistrului au dreptul de a participat la scrutinul din data de 11 iulie 2021, partidele trebuie să aibă acces pentru a-și prezenta programele.

Acum o zi, Curtea de Apel a decis să anuleze parțial listele Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la numărul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. Astfel, numărul a fost micșorat de la 41 – până la 12 secții.

Republica Moldova va începe să importe gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre din toamna anului 2027, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure un volum important de gaze din acest proiect strategic, mizând pe costuri de transport mai mici și pe reducerea dependenței de piețele îndepărtate.

Potrivit șefului Executivului, intrarea în exploatare a zăcământului Neptun Deep va schimba piața regională a gazelor naturale, iar România urmează să-și dubleze producția anuală.

„România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru în termeni de gaz care va fi adus din Neptun Deep, pentru beneficiul consumatorilor noștri”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că apropierea geografică a zăcământului de Republica Moldova reprezintă un avantaj economic, deoarece gazele vor putea fi transportate pe distanțe mai mici decât în cazul unor surse îndepărtate de aprovizionare.

„Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova”, a precizat șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, exploatarea comercială a zăcământului este planificată pentru anul viitor, iar Chișinăul intenționează să înceapă importurile odată cu noul an gazier.

„Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră”, a anunțat premierul.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din participație. Investițiile totale sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile de gaze naturale sunt evaluate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Conform calendarului actualizat al dezvoltatorilor, prezentat la 28 septembrie 2026, primele gaze ar urma să intre în sistemul național de transport al României în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar urma să atingă un nivel analizat de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului III din 2027.