Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

DOC Se modifică Legea cetățeniei Republicii Moldova. Subiectul va fi examinat joi de aleșii poporului

28 Mai 2024, 10:44
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
28 Mai 2024, 10:44 // Politica //  Realitatea.md

Legea cetățeniei Republicii Moldova ar putea fi modificată. O inițiativă legislativă în acest sens a fost înregistrată în Parlament, autor fiind deputatul Parrtidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Chiriac. Documentul urmează să fie examinat la ședința plenară de joi, 30 mai curent, transmisă în direct pe Rlive.md.

Potrivit autorului, elaborarea acestui proiect de lege este condiționat de necesitatea eliminării vulnerabilităților identificate care generează riscuri ce atentează la securitatea statului și a ordinii publice provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

„Situația geopolitică din regiune, generată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a influențat la sporirea numărului de aplicanți pentru cetățenia Republicii Moldova, în special cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei. În ultimii doi ani, din numărul total de solicitanți ai cetățeniei Republicii Moldova, circa 70% îl constituie cetățenii Federației Ruse și circa 20% cetățenii Ucrainei.

Totodată, urmare examinării cererilor pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoastere au fost identificate tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută, prezentate de către solicitanți, care au fost prevenite datorită verificării autenticității acestor documente prin interpelarea autorităților emitente”, se menționează în proiectul de lege.

În context, deputatul PAS propune ca modificările să fie operate cât mai rapid, pentru a evita riscurile enunțate mai sus.

Un impediment identificat de Chiriac în versiunea de acum a legii constă în termenul de examinare a cererilor pentru recunoașterea cetățeniei RM, care potrivit prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000, nu poate depăși 6 luni.

„Acest termen în condițiile în care fluxul de solicitări a sporit, este insuficient pentru verificarea autenticității documentelor prezentate, eliberate de către autoritățile competente ale altor state.

Este de menționat că prin Legea nr. 24/2014 pentru modificarea Legii cetățeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 2 iunie 2000 a fost exclusă condiția ca persoana care solicită cetățenia Republicii Moldova prin naturalizare, potrivit prevederilor art. 17 din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000, să fie cu vârsta de peste 18 ani”. se menționează în document.

Un alt aspect care urmează să fie modificat ține de Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Mai exact, dacă SIS constată că solicitantul cade sub incidența normelor care stabilesc cazurile de refuz în acordare și redobândire a cetățeniei Republicii Moldova, cererea acestuia va fi respinsă de autoritățile competente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.