Manifestarea științifică „EU4Dialogue: Archaeology” reunește arheologi din Republica Moldova, Germania, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și România. Atelierul arheologic se desfășoară la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în perioada 4 – 6 iunie curent.

Timp de patru zile, arheologii și-au propus să discute despre Arheologie ca patrimoniu cultural-istoric, cât și despre modalitatea de a conecta arheologia cu tehnologiile viitorului.

„Prin astfel de evenimente facem un pas important în direcția promovării proiectului național de digitalizare a patrimoniului arheologic, care va fi un instrument real și eficient de promovare a politicilor publice de stat în domeniu, de salvgardare și de valorificare a patrimoniului național imobil”, a menționat secretarul de stat al ministerului Culturii, Ion Budeci.

Oficialul a făcut o trecere în revistă a politicilor de stat în domeniu, specificând că este imperativ să alocăm resurse financiare și tehnice adecvate pentru a realiza o inventariere riguroasă și completă a siturilor arheologice, pentru a asigura transmiterea acestei moșteniri valoroase generațiilor viitoare.

Un alt pas important este digitalizarea siturilor arheologice, un sistem electronic național de înregistrare, evidență și protejare a potențialului arheologic imobil.

Potrivit comunicatului de la Ministerul Culturii, Republica Moldova, amplasată într-o zonă de contact și convergență culturală, dispune de un patrimoniu arheologic bogat și variat, cuprinzând peste 11.000 de situri de tipuri diverse, de la stațiuni și așezări deschise, la fortificații liniare și cimitire plane.
Primele cercetări arheologice și primele muzee de antichități au fost înființate la Chișinău în epoca modernă.

Un moment de referință în documentarea și inventarierea patrimoniului arheologic imobil a fost realizarea Hărții arheologice a RSSM, între anii 1973-1975, și Repertoriul monumentelor de istorie și cultură ale RSSM, publicat în 1987.

Evenimentul este organizat de Goethe-Institut Georgia, Departamentul Eurasia al Institutului de Arheologie German și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu sprijinul Uniunii Europene și DAAD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arheologi #manifestare științifică #Ministerul Culturii

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.