Mai multe state din Uniunea Europeană intenționează să interzică comercializarea țigărilor electronice de unică folosință, după ce s-a remarcat o creștere alarmantă a utilizării acestor dispozitive în rândul adolescenților. Mai mult ca atât, presa poloneză a depistat că țigările electronice de unică folosință sunt importate din China în Polonia de către oameni de afaceri din Federația Rusă. Pentru a reglementa piața, Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a venit cu propunerea de majorare a accizei la țigări electronice cu 15%, scrie deschide.md.

Proiectul Politicii Fiscale pentru anul viitor, publicat de Ministerul Finanțelor, prevede o creștere a accizei pentru cartuşele, flacoanele de reumplere și rezervele pentru țigările electronice, inclusiv pentru țigările electronice de unică folosință. Astfel, în 2025, acciza per litrul de lichid pentru vape-uri va constitui 3107 lei, cu 417 lei mai mult față de 2024.

În prezent, diferența dintre acciza la țigări electronice și acciza la produse similare, cum este dispozitivul de încălzire a tutunului, este de 80%. Datorită accizei mici, afacerea cu țigările electronice de unică folosință a devenit extrem de profitabilă în Moldova. Aceste dispozitive sunt importate în mare parte din China, care de fapt a interzis țigările electronice pentru a proteja tinerii.

Deși la noi în țară este interzisă comercializarea online a țigările electronice, pe rețelele de socializare pot fi găsite sute de anunțuri care propun vape-uri cu arome atractive de dulciuri, fructe exotice, băuturi energizante. Fiind dulci la gust, minorii sunt atrași de aceste produse, care au și un preț convenabil. Cu doar 150 de lei, pe internet pot fi cumpărate țigări electronice care livrează 7500 de fumuri.

Medicii avertizează că țigările electronice de unică folosință pot afecta dezvoltarea tinerilor, în special a creierului acestora.

„Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, poate provoca dependență și poate dăuna creierului în curs de dezvoltare, afectând atenția și capacitatea de învățare. Există riscuri de apariție a tulburărilor comportamentale și scăderea permanentă a controlului impulsurilor”, a declarat psihoterapeutul Grigore Garaz.

Problema a luat amploare și în alte state din regiunea europeană unde țigările electronice de unică folosință sunt comercializate ilegal minorilor. Astfel, așa state ca Marea Britanie, Germania, Franța, Irlanda sunt în proces de interzicere totală de import a țigărilor electronice de unică folosință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, acestui grup de state europene s-a alăturat și Polonia. Jurnaliștii polonezi au investigat proveniența țigărilor electronice de unică folosință și au depistat că o mare parte dintre vape-uri sunt importate din China, acolo fiind de fapt interzise pe piață din 2022, din cauza popularității în rândul tinerilor. Țigările electronice de unică folosință sunt importate din China în Polonia de către două companii majore afiliate Rusiei și Kremlinului. Aceste două companii rusești dețin 50% din cota de piață poloneză a țigărilor electronice.

#interdictie #tigari electronice #UE

Utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea unor sarcini simple poate reduce capacitatea oamenilor de a le îndeplini independent și îi poate face mai predispuși să renunțe atunci când nu mai au acces la tehnologie. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon, care au analizat efectele utilizării chatboturilor asupra performanței și perseverenței, transmite Live Science.

Cercetarea a fost prezentată la începutul lunii octombrie, în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului din 2026, desfășurată la San Francisco, și a fost supusă evaluării inter pares.

Studiul a inclus 1.222 de participanți, care au fost implicați în trei experimente controlate. Cercetătorii au analizat modul în care accesul la un chatbot bazat pe inteligență artificială influențează rezolvarea problemelor matematice și înțelegerea textelor citite.

În primele două experimente, participanții au primit probleme cu fracții, având sau nu acces la un asistent AI. Cei care au beneficiat de tehnologie au putut obține răspunsurile direct sau au putut solicita indicii. Ulterior, accesul la chatbot a fost eliminat, iar participanții au trebuit să rezolve singuri alte probleme.

Rezultatele au arătat că, atât timp cât au avut acces la inteligența artificială, participanții au rezolvat mai multe probleme și au renunțat mai rar decât cei care nu au beneficiat de acest ajutor. Însă, după dezactivarea chatbotului, performanța lor a scăzut, iar aceștia au început să sară peste mai multe întrebări sau să nu le mai rezolve.

Concluzii similare au fost obținute și în al treilea experiment, care a vizat înțelegerea textelor citite. Acest lucru sugerează că efectele nu se limitează la matematică, ci pot apărea și în alte activități care presupun efort mental.

„Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă”, a explicat Grace Liu, autoarea principală a studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon, citată de Live Science.

Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „descărcare cognitivă”, prin care oamenii transferă către instrumente externe o parte din efortul mental necesar rezolvării unei sarcini. Deși acest lucru poate economisi timp, utilizarea excesivă a AI ar putea afecta învățarea pe termen lung, gândirea critică și capacitatea de a persevera în fața dificultăților.

Potrivit autorilor, o posibilă explicație este că, după ce se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor oferite de inteligența artificială, oamenii pot ajunge să perceapă metodele care necesită mai mult timp și efort drept ineficiente.

Cercetătorii subliniază că perseverența în fața dificultăților este importantă pentru dezvoltarea abilităților și pentru învățare. Din acest motiv, ei recomandă ca modelele de inteligență artificială să fie concepute astfel încât să ofere mai degrabă îndrumări și indicii decât soluții complete.

Scopul ar fi ca AI să funcționeze ca un tutore, care îi ajută pe oameni să găsească singuri răspunsurile, nu ca un instrument care înlocuiește procesul de gândire.

„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului și cercetător în domeniul inteligenței artificiale.