Consolidarea sectorului justiției din Moldova este o provocare majoră. „Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025″ își propune să combată corupția, să îmbunătățească consecvența jurisprudenței și să modernizeze infrastructura judiciară. Un raport de implementare arată progrese la capitolul independenței judiciare prin îmbunătățirea proceselor de pre-vetting și vetting. Cu toate acestea, persistă provocări precum demisiile în masă ale judecătorilor, rezistența la reformă, neuniformitatea practicilor judiciare și întârzierile în digitalizare.

—

Context: probleme cheie în sectorul justiției

Reforma sectorului justiției este esențială pentru construirea unui sistem juridic modern și integru. Adoptarea „Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025″ a fost un moment de referință pentru Republica Moldova. Documentul, inițiat în 2017 de către Ministerul Justiției, a fost dezvoltat cu sprijinul Consiliului Europei și aprobat de Guvern în octombrie 2020. Parlamentul a adoptat Strategia pe 6 decembrie 2021.

Strategia abordează deficiențele sistemice din sectorul justiției din Moldova:

Lipsa de încredere în justiție: a existat o percepție generală a corupției avansate în sectorul justiției și o lipsă de încredere în justiție. Corupția a fost considerată o tradiție socială, iar impunitatea celor corupți a fost văzută ca un factor major în perpetuarea corupției.
Inconsecvența jurisprudenței: practici judiciare neuniforme și lipsa unității în soluțiile jurisprudențiale, așa cum sunt evidențiate în hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) împotriva Republicii Moldova.
Rezistența la reformă: rezistența la schimbare a actorilor din sistemul justiției, inclusiv lipsa voinței politice și interesele corporative.
Deficiențe în selecția și promovarea judecătorilor: practicile sugerează existența unor factori de favorizare la selecția și promovarea judecătorilor și procurorilor.
Aplicarea deficitară a cadrului normativ. aplicarea inconsecventă sau incompletă a legilor existente, ceea ce afectează calitatea actului de justiție.

Strategia stabilește atingerea următoarelor obiective:

Consolidarea independenței și integrității: îmbunătățirea proceselor de selecție și promovare a judecătorilor și procurorilor și întărirea rolului Curții Constituționale.
Îmbunătățirea calității justiției: standardizarea practicilor judiciare și simplificarea proceselor și executarea hotărârilor?
Creșterea încrederii publice: implementarea programelor de educație și informare despre accesul la justiție și competențele autorităților.
Modernizarea administrației: consolidarea capacităților profesionale și implementarea sistemelor informatice judiciare.
Creșterea integrității și responsabilității: optimizarea eforturilor anticorupție, asigurarea unui sistem judiciar profesionist și etic și perfecționarea mecanismelor disciplinare pentru judecători și procurori.

Nivelul de implementare

Primul raport de monitorizare, realizat de Grupul de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), oferă o privire detaliată asupra progreselor și provocărilor întâmpinate în implementarea acestei strategii în perioada anilor 2022-2023. Potrivit acestuia, din cele 81 acțiuni care urmau a fi realizate în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, 24,6% au fost implementate fără carențe, 11,1% au fost realizate cu carențe nesemnificative, 19,7% au fost realizate cu carențe substanțiale, 29,6% sunt în curs de realizare și 14,8% sunt neinițiate. Realizările cheie includ îmbunătățirea independenței judiciare, consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, reorganizarea Curții Supreme de Justiție și promovarea soluționării alternative a disputelor. Cu toate acestea, au existat întârzieri în implementarea cadrului legal conex pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor, aplicarea sancțiunilor, reorganizarea hărții procuraturii și hărții judiciare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consolidarea independenței judecătorilor și procurorilor

Reformele legislative au consolidat independența sistemului judecătoresc și a procuraturii și au îmbunătățit capacitățile instituționale. Printre schimbările cheie pot fi menționate restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). CSM, care supraveghează sistemul judiciar prin asigurarea independenței, responsabilității și disciplinei judecătorilor, este format din 12 membri: 6 judecători de carieră și 6 membri non – judecători desemnați de Parlamentul Republicii Moldova din rândul societății civile. În mod similar, CSP, care supraveghează activitatea procurorilor pentru a asigura desfășurarea independentă și eficientă a funcțiilor acestora, are o structură nouă formată din 13 membri, inclusiv 4 membri din rândul societății civile desemnați de Președinte, Parlament, Guvern și Academia de Științe a Moldovei. Pentru candidații la funcții în CSM și CSP au fost inițiate proceduri de evaluare externă (pre-vetting). Avocatul Poporulul, Procurorul General și Ministerul Justiției, care anterior erau membri din oficiu ai CSP au fost excluși din componența acestuia. Totuși, procesul a fost marcat de întârzieri și contestări juridice, ceea ce a afectat implementarea integrală a acestor reforme.

Reforma Curții Supreme de Justiție

Un element central al reformei este reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). Reforma are ca scop transformarea CSJ într-o curte eficientă de casație, concentrându-se pe interpretarea legii și uniformizarea practicii judiciare. Noua lege a CSJ reconfigurează structura și competențele jurisdicționale ale acestei instanțe, reducând numărul judecătorilor la 20 persoane dintre care 11 judecători de carieră și 9 judecători din rândul profesioniștilor (avocați, procurori, academicieni). Toți candidații la funcția de judecător al CSJ trebuie să treacă prin procedura de evaluare externă (vetting), fiind astfel asigurat profesionalismul și integritatea CSJ.

Îmbunătățirea integrității: provocările în exercițiul de vetting

Pe lângă pre-vettingul pentru CSM și CSP, sunt implementate procese de vetting mai ample pentru a evalua integritatea și performanța judecătorilor și procurorilor din întregul sistem. Acest lucru include vetting-ul obligatoriu pentru judecătorii de la curțile de apel, președinții de instanțe, procurorii specializați și oficialii de rang înalt, cum ar fi Procurorul General și șefii oficiilor teritoriale ale procuraturii. „Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor” stabilește procedura de evaluare, menită să elimine elementele corupte din sistem și să consolideze încrederea publicului în justiție. Cu toate acestea, implementarea a fost mai lentă decât se aștepta, iar mecanismele permanente pentru a verifica continuu averile și integritatea acestor profesioniști sunt încă în curs de dezvoltare. Pentru a nu fi supuși evaluării integrității, majoritatea judecătorilor de la CSJ și-au dat demisia, ceea ce a dus la crearea un blocaj instituțional, complicând procesul de evaluare. Riscuri similare amenință acum curțile de apel și procurorii care trec prin vetting. CSM și CSP trebuie să dezvolte planuri pentru a atenua aceste riscuri și pentru a preveni blocarea proceselor de judecată.

Digitalizarea infrastructurii judiciare

Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea soluțiilor tehnologice în sectorul justiției.

Modificarea cadrului legal procesual – penal, pentru a permite desfășurarea ședințelor de judecată prin sisteme de videoconferință a contribuit esențial la eficacitatea procedurilor de examinare a cauzelor și eficientizării costurilor. Proiectele de digitalizare, precum implementarea sistemelor informatice judiciare și optimizarea funcționalităților sistemelor de gestionare a dosarelor au fost inițiate. Totuși, întârzierile în definitivarea cadrului normativ privind reorganizarea hărții judiciare și hărții procuraturii și implementarea unor sisteme informatice esențiale, precum e-Executare și e-Reținere, subliniază necesitatea unor eforturi susținute pentru modernizarea completă a infrastructurii judiciare.

Concluzii și perspective

Reforma sectorului justiției în Republica Moldova a înregistrat progrese, dar întâmpină și provocări semnificative. Consolidarea independenței și integrității sistemului judiciar, îmbunătățirea accesului la justiție și modernizarea infrastructurii judiciare sunt obiective esențiale care necesită un angajament continuu și susținut. În perspectiva următoarelor etape, este imperativ ca autoritățile să finalizeze procedurile de pre – vetting și vetting, să asigure transparența și responsabilitatea în actul de justiție și să continue eforturile de digitalizare și modernizare a infrastructurii judiciare. Doar printr-o implementare riguroasă și coordonată a acestor măsuri, Republica Moldova poate avea un sistem judiciar eficient, transparent și integru, capabil să asigure justiția pentru toți cetățenii săi.

—

Angela Popil este avocată și membră al Grupului de Experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Adrian Ermurachi este co-director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

—

Acest op-ed este elaborat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova –#JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul materialului aparține autorului și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova. Op-ed-ul este publicat și în cadrul buletinului informațional al German Economic Team din cadrul Berlin Economics.

#experti #reforma Justitiei #Republica Moldova

Japonia majorează începând de astăzi, 1 octombrie, taxa pentru obținerea rezidenței permanente de către cetățenii străini. Costul cererii crește de 20 de ori, de la 10.000 de yeni la 200.000 de yeni, în cadrul unui set mai amplu de măsuri prin care autoritățile japoneze înăspresc regulile pentru străinii care vor să rămână definitiv în țară. La cursul valutar actual, suma de 200.000 de yeni este echivalentul a aproximativ 1.100 de euro.

Creșterea taxei vine în paralel cu modificarea condițiilor pentru străinii care solicită dreptul de a locui permanent în Japonia.

Noile reguli prevăd, între altele, ca solicitanții să demonstreze că au un venit anual peste medie și că pot purta conversații uzuale în limba japoneză. De asemenea, candidații trebuie să arate că înțeleg regulile sociale din Japonia și să îndeplinească cerințe referitoare la contribuțiile și beneficiile de pensie.

Potrivit autorităților japoneze, criteriile oficiale pentru acordarea rezidenței permanente includ buna conduită, posibilitatea de a-și asigura independent existența și faptul că rezidența permanentă a solicitantului este considerată în interesul Japoniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările au loc în contextul în care populația de rezidenți străini din Japonia a atins niveluri record. La sfârșitul anului 2025, în Japonia se aflau 4,125 milioane de rezidenți străini, potrivit Agenției pentru Servicii de Imigrare, față de aproximativ 2,23 milioane în urmă cu un deceniu.

Decizia vine într-un moment în care Japonia se confruntă simultan cu îmbătrânirea populației și cu lipsa forței de muncă în mai multe domenii. În același timp, tema imigrației a devenit tot mai importantă în dezbaterea publică japoneză.

Premierul Sanae Takaichi a susținut înăsprirea controalelor asupra imigrației. Potrivit Euronews, ea a afirmat că, pe măsură ce numărul rezidenților străini crește, guvernul se confruntă cu preocupări ale unei părți a populației privind imigrația și urmărește o „coexistență ordonată” cu cetățenii străini.

În același timp, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri avertizează că Japonia are nevoie de mai mulți lucrători străini pentru a face față problemelor demografice și deficitului de personal.

#cetateni straini #Japonia #taxe