Liderii Uniunii Europene au decis să o propună pe Ursula von der Leyen, provenind din familia politică de centru-dreapta, pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene şi l-au ales pe socialistul portughez Antonio Costa ca viitor preşedinte al Consiliului European, relatează Reuters şi AFP.

De asemenea, liderii europeni au căzut de acord ca liberala estoniană Kaja Kallas să fie viitorul şef al afacerilor externe ale UE, în locul spaniolului Josep Borrell.

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Charles Michel, a anunţat aceste nominalizări pe reţelele sociale. „Misiune îndeplinită! Consiliul European a reuşit”, a declarat Charles Michel, actualul preşedinte al organismului.

Premierul ungar Viktor Orban a votat împotriva lui von der Leyen şi Kallas, au declarat diplomaţi UE citaţi de Reuters. De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a abţinut de la votul pentru von der Leyen, dar a votat împotriva lui Costa şi Kallas pentru funcţiile lor, au declarat aceştia.

Socialistul Antonio Costa îşi va exercita funcţia de la 1 decembrie anul acesta până la 31 mai 2027, potrivit Reuters, ceea ce înseamnă că mandatul a fost împărţit în jumătate, aşa cum doreau cei din PPE, partidul de centru-drepta, câştigător al alegerilor pentru Parlamentul European.

În urma discuţiilor privind politica externă, Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi problemele de apărare, şefii de stat şi de guvern au aprobat „agenda strategică”, care stabileşte priorităţile blocului comunitar pentru următorii cinci ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

REACŢIILE NOMINALIZAŢILOR

Într-un scurt discurs, von der Leyen le-a mulţumit liderilor care au sprijinit-o şi a declarat că va solicita acum sprijinul Parlamentului.

Pachetul de conducere este echilibrat atât din punct de vedere politic, cât şi geografic. Von der Leyen provine din familia de centru-dreapta, Costa este de centru-stânga, iar Kallas din grupul liberal al Europei.

„Aceasta este o responsabilitate enormă în această perioadă de tensiuni geopolitice. Există un război în Europa, dar există, de asemenea, o instabilitate în creştere la nivel global”, a declarat Kallas reporterilor.

La rândul său, Antonio Costa a transmis că va fi „pe deplin angajat în promovarea unităţii între cele 27 de state membre” din noul său rol.

DEZBATEREA PRIVIND APĂRAREA

În cadrul summitului, UE a semnat, de asemenea, un acord de securitate cu Ucraina, a dezbătut modul de consolidare a apărării UE împotriva Rusiei şi a convenit asupra priorităţilor strategice ale blocului pentru următorii cinci ani.

Acordul de securitate cu Ucraina subliniază sprijinul UE pentru Kiev, care luptă împotriva invaziei Moscovei pentru al treilea an. În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, a incertitudinii create de alegerile anticipate din Franţa şi de votul prezidenţial din SUA din noiembrie, acordul stabileşte angajamentul UE de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate – inclusiv livrări de arme, formare militară, cooperare în industria de apărare şi deminare. „Aceste angajamente vor ajuta Ucraina să se apere, să reziste destabilizării şi să descurajeze viitoarele acte de agresiune – o dovadă mai concretă a hotărârii de nezdruncinat a UE de a sprijini Ucraina pe termen lung”, a declarat Charles Michel.

Liderii şi-au reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar, subliniind că „Rusia nu trebuie să învingă” şi că Ucraina trebuie să recupereze teritoriile anexate de Moscova.

Liderii UE au aprobat, aşadar un al doilea mandat de cinci ani pentru Ursula von der Leyen în calitate de preşedinte al Comisiei Europene. Acum, politicianul german de centru-dreapta se confruntă cu un vot pe muchie de cuţit în Parlamentul European. Chiar şi aliaţii săi de partid recunosc că va fi o provocare mai mare decât nominalizarea din partea liderilor.

Atunci când Parlamentul format din 720 de deputaţi europeni se va reuni la mijlocul lunii iulie, Ursula von der Leyen va trebui să convingă cel puţin 361 de europarlamentari să voteze pentru ea în cadrul unui vot secret. Actuala coaliţie formată din socialişti, liberali şi propria sa grupare de centru-dreapta deţine puţin sub 400 de locuri. Unii analişti au avertizat însă că în jur de 10% dintre aleşii acestei coaliţii ar putea să nu voteze pentru von der Leyen, ceea ce ar plasa-o chiar în jurul pragului de 361 de voturi.

Votul ar putea avea loc începând cu 18 iulie, scrie POLITICO.

Următoarele câteva săptămâni vor fi dominate de negocierile pe care le va purta cu deputaţii europeni de rang înalt cu privire la aşa-numitele sale orientări politice, care vor constitui baza agendei sale politice.

În cazul în care nu va fi aleasă în urma votului secret, chiar şi cu un singur vot, Consiliul European are la dispoziţie o lună pentru a delibera şi a propune un candidat, ceea ce ar fi fără precedent şi ar putea declanşa o criză politică.

Dacă va fi numită pentru un nou mandat, atunci va putea discuta cu guvernele naţionale despre cine va fi comisarul fiecărei ţări, deşi, în mod neoficial, ţările au început deja să pledeze pentru numele şi portofoliile pe care le doresc.

În ceea ce îl priveşte pe António Costa, care va deveni preşedinte al Consiliului European cel puţin până în iunie 2027, acesta poate răsufla puţin mai uşurat, deoarece nu are nevoie de sprijinul Parlamentului.

#mandat #Parlamentul European #Ursula von der Leyen

Guvernul pregătește o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei. Diferența va fi acoperită printr-un deficit mai mare care urmează să crească cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB, potrivit proiectului și notei de fundamentare analizate de BANI.MD, care au fost publicate pentru consultare.

La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei, sau 5,99% din PIB. Veniturile sunt estimate la 134,25 miliarde de lei, iar cheltuielile la 157,5 miliarde de lei.

Una dintre cele mai interesante schimbări este reorientarea banilor de la proiecte investiționale spre cheltuieli sociale, salariale și infrastructură locală. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu 959,8 milioane de lei, în timp ce cheltuielile din resursele generale ale statului cresc cu 3,73 miliarde de lei.

Printre cele mai mari tăieri figurează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, care pierde 257,8 milioane de lei, iar construcția noului penitenciar din Chișinău este redusă cu 250 milioane de lei. Programul de dezvoltare a pădurilor pierde 230,1 milioane de lei, proiectul de modernizare a mașinilor și echipamentelor agricole 161 milioane de lei, iar proiectul privind gestionarea riscurilor de dezastre și reziliența climatică 144,5 milioane de lei.

Totodată, sursa citată precizează că sunt reduse și fondurile pentru proiectul de interconectare electroenergetică Moldova -România prin Vulcănești-Chișinău, cu 80,2 milioane de lei, pentru eficiență energetică – cu 65,4 milioane de lei, pentru „Moldova Drumuri IV” – cu 57 milioane de lei, iar proiectele de irigare pierd 40 milioane de lei. În schimb, „Moldova Drumuri III” primește suplimentar 310 milioane de lei, proiectul KfW pentru IMM-uri – 137,9 milioane, învățământul superior – 93,4 milioane, iar proiectul de reziliență în agricultură – 90,8 milioane de lei.

Per total, cheltuielile capitale sunt reduse cu 668,6 milioane de lei, sau 5,8%, iar componenta proiectelor externe scade cu nu mai puțin de 22,4%. Ministerul Finanțelor explică unele întârzieri prin necesitatea ajustării documentației tehnice, obținerea actelor permisive, revizuirea conceptelor și inclusiv anularea unor achiziții în urma contestațiilor.

În paralel, autoritățile pompează bani pentru acoperirea cheltuielilor sociale și curente. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale vor fi majorate cu 1,61 miliarde de lei, dintre care 550 milioane de lei sunt destinate compensațiilor monetare pentru energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește încă 1 miliard de lei, Fondul Rutier – 300 milioane, iar pentru riscurile bugetare legate de insuficiența banilor pentru resurse energetice sunt rezervate 200 milioane de lei.

Alte 560 milioane de lei sunt prevăzute pentru plăți unice acordate bugetarilor. Cadrele didactice, personalul științific și alte categorii din educație și cercetare vor putea primi 4.000 de lei, o serie de angajați din administrație, justiție, apărare, ordine publică, cultură, sănătate și asistență socială – 3.000 de lei, iar muncitorii calificați și necalificați – 2.000 de lei. Condiția este ca salariul mediu lunar calculat conform proiectului să nu depășească 20.000 de lei.

Proiectul conține și o particularitate care vizează angajații care dețin mai multe norme, plafonul de 20.000 de lei va fi verificat separat pentru fiecare normă, fără cumularea veniturilor, iar plata se poate acorda pentru fiecare normă eligibilă. În cazul angajaților din educație și cercetare, cei 4.000 de lei vor fi achitați în patru tranșe lunare egale, începând din octombrie, iar aceste plăți nu vor fi supuse impozitului pe venit, contribuțiilor sociale sau primelor de asigurare medicală.

Statul va cheltui mai mult și pe salariile propriu-zise. Cheltuielile de personal cresc cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde de lei. Din această sumă, 337,3 milioane de lei reprezintă suplimentarea alocațiilor pentru plata salariilor, iar 132,9 milioane sunt necesare inclusiv după creșterea numărului de posturi în unele autorități în urma reorganizărilor.

O altă surpriză vine din partea veniturilor. Guvernul reduce prognoza granturilor cu 837 milioane de lei, inclusiv cu 133,7 milioane de lei din cauza excluderii unei debursări planificate de la Banca Mondială. În schimb, bugetul ar urma să încaseze cu 310,4 milioane de lei mai mult din profitul disponibil transferat de BNM și cu 440,7 milioane de lei mai mult din dividende și defalcările din profitul întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni.

Încasările din TVA sunt revizuite în creștere cu 600 milioane de lei, deși statul estimează în același timp restituiri de TVA mai mari cu 800 milioane de lei, inclusiv 400 milioane de lei pentru rambursările către producătorii agricoli. Bugetul ar urma să primească și cu 100 milioane de lei mai mult din accizele pe tutun produs în Moldova și cu 30 milioane mai mult din alcoolul produs în țară. În schimb, veniturile din accizele pe automobilele importate sunt reduse cu 100 milioane de lei.

Rectificarea vine și cu o creștere a costului datoriei. Serviciul datoriei de stat va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane de lei mai mult decât se planifica inițial. Ministerul Finanțelor pune majorarea inclusiv pe seama creșterii dobânzilor, după ce rata de bază a BNM a urcat de la 5% la 7,5%.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, cu 6,85 miliarde peste nivelul prevăzut inițial. Datoria externă ar urma să crească la 100,79 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB să urce la 42%.

Documentele mai arată că Guvernul intenționează să investească 80 milioane de lei în majorarea participației statului la capitalul companiei „Moldova HiTech Park”, în timp ce capitalul Î.S. „Litoral” va fi suplimentat cu 200.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rectificarea este construită pe o prognoză economică mai puțin optimistă decât cea folosită la elaborarea bugetului. Creșterea economică pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie prognozată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%. Totodată, salariul mediu nominal estimat a fost coborât de la 17.400 la 17.000 de lei, iar investițiile în active imobilizate sunt prognozate la 58,1 miliarde de lei, față de 64,1 miliarde anticipate inițial.

#cheltuieli majorate #Guvern #rectificare buget