„Nu sunt 100% corecte, suntem conștienți”. Cum se fac prognozele meteo în Moldova? Serviciul Hidrometeorologic de Stat este singura instituție autorizată din Moldova, cu specialiști calificați, care poate prognoza vremea. Pentru a face previziuni mai precise și mai rapide, meteorologii au nevoie de tehnică performantă și negociază acum o investiție de 6 milioane de dolari. În cadrul unui reportaj marca Europa Liberă, specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat au explicat că datele meteo sunt colectate din întreaga țară, în fiecare oră pe parcursul zilei și odată la trei ore noaptea, apoi ele sunt prelucrate pentru prognoza meteo.

Ghenadie Roșca, un bărbat care lucrează deja de 13 ani la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, a spus că pentru luna iunie este ceva specific ca să fie înregistrate furtuni sau ploi abundente, însă a menționat că astfel de fenomene sunt dăunătoare pentru agricultură și populație.

„Problema este că ploile cad sub formă de averse, adică au căzut cantități foarte mari într-o zi, ca pentru o lună întreagă, iar acest lucru este foarte dăunător, pentru că apa care cade spală totul în jur, dar nu se infiltrează în pământ și are de suferit agricultura și populația”.

Datele colectate de la 13 stații din toată țara ajung la SHS, iar de acolo sunt transmise centrelor europene, care elaborează modele numerice de prognozare.

„Principalele caracteristici pe care le luăm sunt temperatura aerului, umiditatea, presiunea atmosferică, temperatura la sol, temperatura la adâncime. La noi totul e cu senzori și datele vin direct la calculatorul principal din incinta stației”, a explicat Liliana Roșcovan, șefa stației meteo Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#investitie #meteo #meteorologi

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.