Podul de pe strada Mihai Viteazul din Capitală este încă liber pentru circulație. O precizare în acest sens a fost făcută, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale de luni, 1 iulie, de șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban.

Dumitru Ceban a declarat că închiderea podului se amână pentru o perioadă, timp în care Direcția este în așteptarea unui răspuns de la Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru identificarea unor căi alternative de circulație, în caz că podul va fi închis definitiv.

„La moment, este întrebare deschisă, întrucât nu avem răspuns de la CFM, vom putea decide după ce vom avea un răspuns. La moment este pe pauză până primim un răspuns.

Așteptăm răspuns de la CFM în vederea identificării căilor alternative pentru a omite ambuteiajele.

Transportul public continuă să circule în regim normal până nu avem, cu certitudine, decizia”, a conchis Dumitru Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, agentul responsabil de lucrările desfășurate pe podul de pe strada Mihai Viteazul a solicitat ca circulația rutieră pe pod să fie închisă definitiv pentru o perioadă.

La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe strada Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”.

Podul a intrat în reparație la august 2022, iar pentru lucrări, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.

Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.

#CFM #Chisinau #Dumitru Ceban #lucrari de reparatie #Mihai Viteazul #pod #primaria chisinau

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.