Doi astronauţi NASA din capsula cu probleme Starliner a Boeing ar putea fi nevoiţi să rămână în spaţiu până la mijlocul lunii august, deoarece inginerii continuă să rezolve problemele tehnice care au împiedicat întoarcerea lor în iunie.

Sunita Williams şi Butch Wilmore se află la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) din 6 iunie, după prima andocare cu echipaj a navei spaţiale de nouă generaţie. Misiunea de testare era programată să dureze aproximativ o săptămână, însă andocarea Starliner a fost amânată de mai multe ori, deoarece propulsoarele defecte şi apoi o serie de mici scurgeri de heliu au ridicat probleme de siguranţă.

NASA a anunţat că încă mai efectuează teste pentru a se asigura că această capsulă va funcţiona conform aşteptărilor şi, deşi agenţia spaţială era încrezătoare că nava va fi sigură pentru o evacuare de urgenţă, managerii misiunii nu erau încă pregătiţi să programeze plecarea acesteia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Unele dintre date sugerează în mod optimist, poate până la sfârşitul lunii iulie, dar vom urmări datele pas cu pas”, a declarat Steve Stich, managerul programului de echipaj comercial al NASA, în cadrul unei conferinţe de presă la prânz.

El a adăugat că o rotaţie de rutină a echipajului ISS la mijlocul lunii august a fost „un fel de final” al misiunii pentru a evita supraaglomerarea pe orbită.

El a precizat însă că Staţia spaţială, ocupată în prezent de un echipaj obişnuit de şapte persoane pe lângă cei doi astronauţi de pe Starliner, dispune de suficiente provizii şi resurse şi nu există niciun risc pentru nimeni la bord.

Dacă actuala misiune de testare se încheie cu succes, capsulele Starliner, cunoscute oficial sub numele de CST-100 (crew space transportation), vor efectua alte şase zboruri de rotaţie a astronauţilor către Staţia spaţială, ca parte a programului NASA de transport comercial al echipajului.

#atronauti #echipaj #NASA

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.