În timp ce PAS, BECS, Partidul „ȘOR” sau Blocul electoral „RENATO USATÎI”, se pot lăuda cu zeci de mii de voturi din partea moldovenilor la alegerile parlamentare anticipate, alte partide nu au reușit să treacă nici pragul de 1%. Cel puțin asta arată informațiile preliminare prezentate de CEC obținute de concurenții electorali.

Este vorba de 14 partide și un candidat independent care nu au reușit să-și convingă oamenii să le ofere votul de încredere.

Realitatea.md a analizat informațiile prezentate de Comisia Electorală Centrală și vă prezintă o informație detaliată.

La alegerile de ieri, cele mai puține voturi au fost oferite pentru Partidul Politic Noua Opțiune Istorică care a luat doar 0,01% din voturi. Cu aceeași „performanță” se poate lăuda, de altfel, și Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii; Partidul Politic „NOI”; dar și Partidul Politic „Partidul Legii şi Dreptăţii”.

Ulterior, rezultate proaste au înregistrat și cei de la Partidul „Patrioții Moldovei” care au acumulat 0,06%. În top-ul partidelor cu puțini votanți se numără și Partidul Politic Partidul Verde Ecologist cu 0,08%, dar și Partidul Regiunilor din Moldova cu 0,09%.

Un pic mai bine, însă nu suficient. Vorbim despre Partidul Politic „Puterea Oamenilor” care a adunat 0,11% din voturile moldovenilor, în timp ce candidatul independent Veaceslav Valico a reușit să convingă 0,17%, iar Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда” doar 0,19%.

Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, partid condus de fostul premier al țării, Ion Chicu a adunat 0,43%, în timp ce Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, a cărui lider este Octavian Țîcu a reușit să ajungă la inimile a doar 0,45% de moldoveni.

Topul este urmat de Partidul Politic Alianța pentru Unirea Românilor cu 0,49% și Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune-Congresul Civic” cu 0,77% .

Conform datelor preliminare, prezenţa la vot în cadrul alegerilor din 11 iulie a fost de 1 477 574 alegători, ceea ce reprezintă 48,4 1% din numărul total de alegători incluși pe listele electorale.

Amintim că după procesarea a 99,86% din numărul total de procese verbale Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut victorie în 26 de raioane, iar Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor în 8 raioane, regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia.

#alegeri #CEC #partide #procent #voturi

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.