Atunci când s-a elaborat planul Kozak, Kremlinul a vrut să aducă în dreapta Nistrului 2000 de soldați. Acesta ar fi fost motivul pentru care ex-președintele Voronin ar fi refuzat să semneze documentul.

Opinia a fost expusă în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de către analistul Igor Boțan. Expertul a menționat că textul parafat fusese expediat la Moscova, apoi a fost transmis Chișinăului cu modificări.

„Când a fost elaborat planul Kozak, textul parafat a fost transmis la Moscova. Când a venit înapoi, era introdusă o clauză suplimentară privind intenția Rusiei de a disloca deja pe partea dreaptă a Nistrului 2000 de soldați care ar fi trebuit să garanteze statutul de stat federal, cu trei subiecți. Atunci președintele Voronin a declarat că asta contravine statutului de neutralitate”, a explicat Boțan în studioul RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, în opinia expertului, prin includerea statutului de neutralitate în Constituție autoritățile din Moldova ar fi încercat să evite atragerea țării în acordul de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente.

Pe de altă parte, profesorul Nicolae Negru, unul dintre autorii legii supreme, a relatat că Moldova voia să scape de trupele ruse, dislocate pe teritoriul său, dar a ajuns într-o capcană, deoarece Kremlinul a refuzat să le retragă, iar ONU nu a recunoscut statutul din cauza prezenței armatei a 14-a în stânga Nistrului.

#federalizare #Moldova #planul Kozak #soldați ruși #Voronin

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.