Luni, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive altor 28 de persoane pentru rolul lor în represiunea internă și încălcările drepturilor omului în Belarus, raportează Consiliul Uniunii Europene.

Au fost impuse măsuri restrictive împotriva a doi directori adjuncți ai Departamentului principal pentru combaterea criminalității organizate și a corupției (GUBOPiK) din cadrul Ministerului de Interne. GUBOPiK este unul dintre principalele organisme responsabile de persecuțiile politice din Belarus, inclusiv arestările arbitrare și ilegale și maltratarea, inclusiv tortura activiștilor și a membrilor societății civile.

Listele includ diverși reprezentanți ai sistemului judiciar, și anume procurori și numeroși judecători, care au pronunțat sentințe motivate politic, inclusiv împotriva cetățenilor care au protestat împotriva fraudării alegerilor prezidențiale din 2020 sau care și-au exprimat pur și simplu opiniile împotriva regimului Lukașenko.

În plus, măsurile restrictive se aplică și șefilor diferitelor instituții corecționale (închisori și centre de detenție preventivă).

Un grup de susținători vechi ai lui Lukașenko, care au beneficiat de regimul care este, de asemenea, vizat, au căzut sub incidența sancțiunilor. Printre aceștia se numără Irina Akulovich, director general al celei mai mari agenții de presă de stat, Belarusian Telegraph Agency (BelTA), Nikita Rachilovsky, gazda emisiunii „Senatul” de pe canalul STV și președinte al Consiliului Tineretului din Adunarea Națională a Belarusului, Dmitri Zhuk, fost șef al serviciului de presă al lui Lukașenko și director general de lungă durată al BelTA.

„Acești propagandiști ai regimului au furnizat în mod voluntar publicului belarus informații false cu privire la represiunea desfășurată de autoritățile de stat, au diseminat dezinformări produse atât de autoritățile belaruse, cât și de cele ruse și au contribuit la incitarea la ură împotriva opoziției democratice și a societății civile”, se arată în comunicatul emis de Consiliul UE.

În total, măsurile restrictive ale UE împotriva Belarusului se aplică acum la 261 de persoane fizice și 37 de persoane juridice.

Persoanele aflate astăzi pe listă fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le furnizeze fonduri. În plus, persoanele fizice sunt supuse unei interdicții de intrare, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriul UE.

Aceste sancțiuni au fost adoptate în ajunul celei de a patra aniversări a falsificării alegerilor prezidențiale din august 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #Consiliul UE #sanctiuni

În Chișinău și Bălți, autobuzele și troleibuzele ar urma să circule la un interval de cel mult 20 de minute. Totodată, stațiile ar trebui să fie la cel mult 300 de metri de școli, spitale, centre pentru vârstnici și alte instituții comunitare. Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă, votat în prima lectură de Parlament.

Documentul, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, stabilește reguli pentru organizarea traficului, dezvoltarea transportului public, gestionarea parcărilor cu plată și evacuarea vehiculelor abandonate.

Proiectul prevede că municipiile Chișinău și Bălți vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă. Acestea vor urmări creșterea siguranței în trafic, îmbunătățirea transportului public și facilitarea deplasării persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

O altă prevedere vizează parcările cu plată de pe terenurile publice. Acestea vor fi administrate de autoritățile locale, prin întreprinderi municipale sau operatori privați. Tarifele și regulile de utilizare vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale.

Banii încasați din parcări vor fi folosiți cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea acestora, dezvoltarea infrastructurii locale și susținerea transportului public.

Șoferii care nu achită parcarea sau folosesc neregulamentar locurile de parcare riscă sancțiuni. Dacă proprietarul sau conducătorul auto nu este prezent, agentul constatator va putea bloca roțile mașinii. Vehiculul va putea fi evacuat dacă, în termen de 72 de ore, șoferul nu solicită deblocarea acestora.

Proiectul stabilește și reguli pentru mașinile abandonate. Autoritățile locale vor trebui să identifice proprietarul și să-i ceară să ridice vehiculul în termen de 15 zile. Dacă acesta nu se conformează, mașina va fi transportată într-un spațiu special amenajat.

Dacă, timp de 60 de zile de la depozitare, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, autoritatea locală va putea sesiza instanța de judecată pentru a constata abandonul și a dispune trecerea mașinii în proprietatea administrației publice locale.

De asemenea, autoritățile locale vor putea institui zone cu nivel scăzut de emisii, în care să limiteze circulația anumitor vehicule sau să aplice taxe diferențiate, în funcție de nivelul emisiilor.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va coordona politicile în domeniul mobilității urbane durabile și va aviza planurile elaborate de autoritățile locale.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.

Potrivit Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, în Republica Moldova erau înmatriculate peste 1,35 milioane de vehicule. Dintre acestea, peste 387.000 erau înregistrate în municipiul Chișinău, inclusiv aproximativ 287.000 de autoturisme.