Echipele mobile de medici specialişti continuă să ofere în localităţile rurale din Republica Moldova consultaţii profilactice gratuite, acoperite din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Astfel, între 12-15 iulie, locuitorii din Bădiceni, precum și beneficiarii Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din aceeași localitate vor beneficia de servicii de screening prin radiografie pulmonară.

Pe data de 16 iulie, complexul radiologic mobil pentru examinarea cutiei toracice se va afla în satul Visoca, raionul Soroca.

Totodată, în perioada 12-16 iulie, femeile din localitățile rurale ale raioanelor Soroca şi Ialoveni vor putea efectua gratuit screeningul mamar prin mamografie digitală mobilă.

De menționat că, începând cu 1 iunie 2021, de examene profilactice gratuite au beneficiat peste 3900 de persoane, dintre care aproape 2500 au efectuat screeningul prin radiografie pulmonară, mai mult de 960 de femei – screeningul mamar prin mamografie digitală mobilă, iar circa 470 de copii au beneficiat de servicii stomatologice. Acestea din urmă sunt stopate pe perioada vacanței și vor fi reluate din data de 1 septembrie.

„Examenele profilactice prin radiografie pulmonară şi mamografie digitală mobilă sunt realizate în scopul depistării active a tuberculozei şi cancerului pulmonar, identificării timpurii a stărilor precanceroase şi a cancerului mamar. Pentru activităţile sus-menţionate în anul curent în fondul măsurilor de profilaxie al CNAM au fost planificate peste 5,5 milioane de lei”, se arată în comunicatul CNAM.

#centru de plasament #mamografie #servicii de screening

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.