Președinta Parlamentului, care își scurge ultimele zile de mandat, Zinaida Greceanîi, a adresat astăzi un mesaj de mulțumire pentru toți deputații din Legislatura a X-a, care în curând își vor încheia mandatul, imediat după validarea scrutinului nou parlamentar și totodată le-a trimis și un mesaj noilor deputați aleși, care-și așteaptă validarea mandatului.

„După ce s-au calmat spiritele electorale, iar componența viitorului Parlament este aproape evidentă, aș dori să adresez colegilor deputați din Legislatura a X-a sincere mulțumiri pentru colaborarea desfășurată, iar viitorilor deputați – felicitări și urări de succese în munca pentru binele țării. Mandatul Parlamentului de Legislatura a X a fost incomplet, dar și extrem de dificil. Mai mult de jumătate din această perioadă a fost marcată de pandemie. Pentru prima oară Parlamentul țării, prin Hotărârea adoptată la 17 martie 2020, a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Mulțumesc deputaților și Secretariatului Parlamentului și pentru acea donație de aproape un milion de lei în vederea dotării spitalelor și susținerea lucrătorilor medicali, dar și pentru înțelegerea de care au dovadă atunci când am dispus returnarea în bugetul public a 10 mln de lei din bugetul instituției noastre pentru susținerea sistemului medical”, a scris Greceanîi.

Totodată, Greaceanîi precizează că, în pofida pandemiei, Parlamentul de legislatura a X a reușit o performanță prind adoptarea inițiativelor legislative prioritare pentru această perioadă dificilă.

„A fost pentru noi toți o experiență fără precedent – fiecare a venit cu inițiative pe care le credea mai bune în această situație de criză, dar nimeni nu a fost indiferent. În pofida restricțiilor pandemice, Parlamentul de Legislatura a X a adoptat peste 500 de acte normative din toate domeniile, convocându-se în 76 de ședințe plenare. Este simbolic faptul că printre primele acte votate a fost Hotărârea privind adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, act prin care se punea capăt regimului oligarhic. Sper că acest exercițiu va fi și pe viitor un avertisment pentru orice tentativă de a institui dictatura în țara noastră”, mai afirmă Zinaida Greceanîi.

În pofida circumstanțelor în care a fost declanșat, actualul scrutin parlamentar a făcut parte a proceselor democratice firești într-un stat de drept, notează președinta Parlamentului.

„Sper ca noua componență a Parlamentului să reprezinte cu demnitate voia poporului și să se conducă în activitate exclusiv de această voință și de legea supremă a statului. Stimați candidați la funcțiile de deputat în noua Legislatură, orice forță politică ați reprezenta, vă îndemn să puneți în capul mesei interesele țării noastre și cetățenilor ei. Iar sarcina este foarte grea – oamenii așteaptă progrese în toate domeniile, în primul rând, în cele strategice: economie, sănătate, învățământ, justiție, securitate. Sunt încrezută că toți deputații nou aleși vor conștientiza responsabilitatea ce le va revine lor și membrilor viitorului Cabinet de miniștri. Vă îndemn, stimați viitori colegi, să ascultați de oameni – cetățenii au investit încredere în noi, acum trebuie să facem față așteptărilor lor, cât de înalte ar fi”, conchide Greceanîi.

Precizăm că, Parlamentul de Legislatura a X a fost ales la 24 februarie 2019, fără a i se oferi posibilitatea să-și ducă mandatul până la final din cauza organizării și desfășurării alegerilor parlamentare anticipate.

#legislatura #mesaj #parlament #Zinnaida Greceanii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.