Primul lot de vaccinuri „Johnson & Johnson” contra COVID-19, donat de Statele Unite ale Americii, a ajuns ieri seară în Republica Moldova, informează Realitatea.md. Este vorba despre un prim lot de 150 de mii de doze, din totalul de 500 000 promise, și au fost recepționate la Aeroportul Internațional Chișinău.

Donația a fost întâmpinată de către președinta Maia Sandu, ambasadorul SUA la Chișinău, Derek J. Hogan, secretarul de stat al Ministerului Sănătății,, precum și șefa Campaniei de vaccinare anti Covid-19, Ninel Revenco.

„I-am mulțumit excelenței sale Derek J. Hogan, ambasadorul SUA, pentru acest gest solidar al Statelor Unite. Vă îndemn să vă vaccinați. Pericolul de a ne îmbolnăvi încă nu a trecut, iar viața și sănătatea sunt de neprețuit”, a declarat Maia Sandu.

Secretarul de stat de la Minister, Denis Cernelea, a specificat că „această donație, livrată prin intermediul platformei COVAX, are o însemnătate majoră pentru țara noastră și pentru siguranța cetățenilor”.

„Vaccinul Johnson & Johnson e la fel de eficient ca și celelalte tipuri de vaccin împotriva COVID-19. Serul va fi distribuit echitabil la toate centrele de vaccinare, conform unui proces transparent. Acest vaccin a fost administrat la peste 20 de milioane de persoane din întreaga lume. Vaccinați-vă și contribuiți activ la stoparea pandemiei”, a spus Denis Cernelea.

La rândul său, ambasadorul SUA a precizat că „SUA rămâne partenerul ferm al Republicii Moldova în combaterea acestei pandemii și salvarea vieților cetățenilor Moldovei”.

„După cum a spus Președintele Biden, Statele Unite se angajează să confere eforturilor internaționale de vaccinare aceeași rapiditate pe care a demonstrat-o pe plan intern”, a mai adăugat Derek J. Hogan.

Menționăm, că vaccinul „Johnson & Johnson” este produs de compania farmaceutică americană, care poartă același nume. Serul se administrează intramuscular cu o singură doză și e recomandat persoanelor cu vârsta de cel puțin 18 ani. În urma studiilor clinice, s-a constatat o eficacitate de 66,3% împotriva tuturor formelor de boală și 100% împotriva spitalizării cauzate de COVID-19. Vaccinul a fost aprobat autoritățile din SUA și Uniunea Europeană.

Platforma COVAX este condusă de: Gavi, Alianța Vaccinurilor, Coaliția pentru Inovații în Pregătire Epidemică (CEPI) și OMS, împreună cu UNICEF, care este lider al procurărilor și livrărilor de vaccinuri. Este unica inițiativă globală, care lucrează cu guvernele și producătorii pentru a se asigura că vaccinurile COVID-19 sunt disponibile în întreaga lume, atât pentru țările cu venituri mai mari, cât și pentru cele cu venituri mai mici.

#donatie #SUA #vaccinuri anti Covid-19

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.