Președintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit cu opozantul Vladimir Kara-Murza, eliberat recent dintr-o închisoare rusească. Liderul de la Casa Albă a scris despre aceasta pe platforma X (fostă Twitter).

Biden a menționat că Kara-Murza a petrecut pe nedrept doi ani și jumătate în închisoare pentru că a vorbit împotriva războiului Rusiei în Ucraina, iar astăzi familia sa este din nou reunită.

„Astăzi i-am urat bun venit lui Vladimir Kara-Murza și familiei sale la Casa Albă pentru a sărbători întoarcerea sa în America”, a menționat președintele american.

De la moartea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi într-o închisoare în februarie, Kara-Murza a fost cea mai proeminentă figură a opoziției persecutată de Kremlin.

El a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare pentru că s-a pronunțat împotriva războiului lui Putin în Ucraina și a petrecut doi ani și jumătate închis în Rusia. În acest timp, Kara-Murza a fost ținut în izolare timp de 11 luni și închis în 13 penitenciare diferite, inclusiv în unele dintre cele mai dure colonii penitenciare din țară.

Kara-Murza este cetățean britanic-rus și posesor de carte verde. Acesta a fost eliberat din detenția rusă ca urmare a unui schimb major între țările occidentale și Rusia la începutul lunii august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biden #prizonieri #Rusia #schimb #SUA #Vladimir Kara-Murza

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.