Traian Băsescu, la vârsta de 72 de ani, își face un bilanț după o îndelungată carieră în politică și administrație. Recent, într-o emisiune TV, el a analizat parcursul său profesional, afirmând cu ironie că s-a considerat atât cel mai bun, cât și cel mai slab președinte al României, în funcție de perspectiva telespectatorilor, scrie evz.ro.

De asemenea, Băsescu a recunoscut că a avut dificultăți în relațiile interumane și a subliniat că nu a respectat niciun adversar politic, explicând: „N-am avut un adversar politic pe care să-l respect, vă spun cinstit. Dacă aș spune că l-am respectat pe cutare adversar, asta ar însemna să fiu farsor. Adversarul, l-am tratat ca pe adversar, cum au tratat și ei pe mine. Deci am fost deputat și senator al României trei mandate, n-am indemnizație de parlamentar. Am fost președinte, n-am drepturi de fost președinte. Deci, pe cine să respect?”.

Traian Băsescu a fost ales președinte al României în decembrie 2004, atunci când l-a învins pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, și a depus jurământul pe 21 decembrie 2004. Potrivit surBăsescu a fost o figură controversată, conducând țara într-o perioadă de crize politice și economice, dar și de reforme majore.

Primul său mandat, început în 2004, a fost dominat de conflicte cu guvernele succesive, dar și de o luptă intensă împotriva corupției, pe care a promovat-o ca prioritate națională.

Un moment crucial al mandatului său a fost suspendarea din funcție în 2007, episod urmat de un referendum care l-a reconfirmat. Acest incident a avut un impact semnificativ asupra politicii românești, întărindu-i statutul de luptător neînfricat, dar și de lider polarizant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2009, a câștigat al doilea mandat, în contextul dificil al crizei economice globale. Deciziile sale nepopulare din acest mandat, cum ar fi reducerea salariilor și majorarea TVA-ului, au provocat proteste și nemulțumiri. Totuși, Băsescu a crezut ferm că aceste măsuri erau esențiale pentru stabilitatea economică a României.

La finalul celor două mandate, Băsescu a lăsat o moștenire complexă, fiind un lider care nu a evitat confruntările și a influențat profund politica românească, fiind perceput atât ca reformator, cât și ca un președinte controversat, cunoscut pentru deciziile dificile.

#regrete #Romania #Traian Basescu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.