Comuniștii Vladimir Voronin și Diana Caraman cer Curții Constituționale să verifice prevederea din Codul Electoral, care stipulează că data scrutinului prezidențial se stabilește „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui”. De asemenea, aceștia solicită controlul constituționalității hotărârii Parlamentului din 16 mai 2024, prin care s-a decis ziua când va avea loc votul.

Conform reprezentanților PCRM, prevederile Codului Electoral ar contraveni articolului 90 din Constituția Moldovei. Reglementarea din legea supremă stabilește că „în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou președinte”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Hotărârea Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de președinte este adoptată în temeiul unor prevederi legale care excedează limitele temporale statuate de către legiuitorul constituant, în articolul 90, alineat 4 din Constituție”, susțin deputații blocului comuniștilor și socialiștilor, citați de IPN.

Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea pe 22 august 2024. Comuniștii cer ca solicitarea lor să fie examinată în regim de urgență.

#Caraman #Curtea Constitutionala #dată alegeri #sesizare #Voronin

Iranul va considera „orice ţară participantă la instituirea restricţiilor economice” împotriva sa „drept inamică”, a declarat sâmbătă secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Mohsen Rezaei, scrie antena3.ro.

„Declarăm tuturor ţărilor din jurul nostru şi tuturor ţărilor lumii: nu vă alăturaţi războiului economic dus de SUA”, a avertizat la televiziunea de stat iraniană după ce Washingtonul a anunţat o întărire a sancţiunilor economice destinate să accentueze presiunea asupra Teheranului.

Dacă ţările respective refuză „să se distanţeze” de SUA, Iranul „le va afecta interesele”, a adăugat el.

„Noi nu am atacat încă niciun interes economic american” şi „până în prezent nu am ţintit decât baze militare, dar dacă vor să ne impună sancţiuni economice, SUA deţin întreprinderi petroliere şi economice în jurul Iranului şi în alte părţi, iar noi le vom lovi”, a continuat Rezaei.

Dacă Donald Trump „întreprinde o acţiune împotriva noastră, confruntarea dintre noi va fi ca un seism”, a mai ameninţat el.

Ministerul iranian de Externe acuzase SUA joi de „terorism economic”, după ce secretarul Trezoreriei american, Scott Bessent, jurase că Washingtonul va face „să se prăbuşească regimul” iranian cu noile sancţiuni.

Bessent urmează să ţină luni o conferinţă de presă unde ar urma să precizeze modul în care SUA intenţionează să-şi sporească presiunea, la aproape şase luni de la începerea războiului declanşat printr-un atac israeliano-american împotriva Iranului.

Washingtonul a cerut altor guverne, în special Beijingului, să participe la eforturile vizând izolarea economiei iraniene.

Dar China, partener economic strategic al Iranului, a criticat această iniţiativă, apreciind că „sancţiunile şi presiunea” americane nu ar permite rezolvarea conflictului în Orientul Mijlociu.

Printre marii parteneri comerciali ai Iranului figurează şi Emiratele Arabe Unite, care au anunţat marţi suspendarea până la noi ordine a „tuturor schimburilor comerciale şi a tranzacţiilor financiare” cu această ţară.