Republica Moldova ar putea avea un Guvern până pe data de 10 august 2021. La funcția de miniștri, vor fi nume de candidați cunoscuți, dar și noi. Cel puțin aceasta reiese din declarațiile făcute aseară de doi deputați aleși ai PAS, prezenți la diferite posturi de televiziune.

„Eu cred că cel mai probabil până la finalul lunii iulie Parlamentul va fi deja cu organele de conducere ales și la începutul lunii august vom avea deja un Guvern învestit. Va fi sesiune ordinară sau extraordinară, în cel mai scurt timp, poate până pe 10 august vom avea Guvernul. Cred că nu vom aștepta septembrie pentru formarea Guvernului”, a declarat în platoul TV8 deputatul ales Andrei Spînu.

Totodată, Spînu spune că în noua garnitură a Executivului se vor regăsi și persoane din alte partide sau care nu sunt parte a politicului, dar sunt buni specialiști într-un anumit domeniu. Potrivit deputatului nou ales, aceștia urmează să analizeze CV-urile funcționarilor, pentru a alege profesioniși.

Aceeași idee a exprimat-o și președintele interimar al PAS, deputatul ales Igor Grosu, doar că la TVR Moldova. „Suntem pe ultima sută de metri de definitivare a listei și a programului care derivă din cel pe care l-am avut în campania electorală. Așteptăm momentul în care Parlamentul să devină funcțional, să aibă loc consultările fracțiunilor cu președintele țării, desemnarea candidatului. Atunci vom purcedem la consultări care trebuie să aibă loc în mod firesc, după care învestim Guvernul. Se vor regăsi și nume care au mai fost și în garnitura doamnei Gavrilița și din garnitura în care am avut eu onoarea să fiu, și vor mai fi și nume noi”.

Amintim că, anterior, s-a zvonit că Natalia Gavriliță ar putea fi înaintată la funcția de prim-ministră. În plus, sunt niște nume care au fost auzite mai des, cum ar fi Mihai Popșoi, ministerul de Externe; Anatolie Nosatîi, ministerul Apărării; Anatolie Topală, ministerul Educaţiei; Ala Nemerenco, ministera Sănătății; Ana Revenco, ministera de Interne sau Sergiu Litvinenco ministerul Justiției. Informația însă nu a fost confirmată.

#Andrei Spinu #Guvern #Igor Grosu

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.