Institutul Național Democrat pentru Afaceri Internaționale (NDI) încheie Misiunea de evaluare preelectorală a alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE, care urmează să aibă loc 20 octombrie. Conform rezultatelor preliminare, cu circa șase săptămâni până la vot, pregătirile sunt în plină desfășurare, fiind administrate profesionist și transparent de către Comisia Electorală Centrală.

Experții susțin că noul Cod Electoral oferă o bază legală solidă pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, informează IPN, însă persistă o mare amenințare la adresa integrității electorale care este influența malignă străină din partea Rusiei, inclusiv manipularea și interferența informațională străină.

Liderul delegației NDI, Pekka Haavisto, fost membru al Parlamentului finlandez și fost ministru al afacerilor externe al Finlandei, a declarat că NDI și-a desfășurat Misiunea de evaluare preelectorală (PEAM) în Moldova în perioada 2-6 septembrie.

„Scopurile delegației au fost de a evalua exact și imparțial cadrul juridic și pregătirile pentru alegeri, de a analiza mediul în care alegerile se desfășoară, de a examina factorii care ar putea afecta integritatea procesului electoral, de a oferi recomandări pentru promovarea unor alegeri mai incluzive, transparente și responsabile. Și de a demonstra comunității internaționale angajamentul Republicii Moldova de organizare a alegerilor credibile”, a precizat Pekka Haavisto.

Potrivit lui, cea mai mare amenințare la adresa integrității electorale este influența malignă străină din partea Rusiei, inclusiv manipularea și interferența informațională străină (FIMI), care implică în mod predominant atât propagarea informării false pe rețelele de socializare, cât și finanțarea ilegală aferentă.

În același timp, delegația NDI a avertizat că eforturile de combatere a influențelor străine maligne din Rusia nu trebuie să submineze principiile alegerilor credibile, incluzând schimbul liber și deschis de idei.

Directoarea regională a NDI pentru Eurasia, Eva Busza, susține că există încă pași importanți și practici care pot fi întreprinși pentru a îmbunătăți în continuare integritatea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. În context, au fost formulate mai multe recomandări practice și acțiuni prioritare. Potrivit ei, în primul rând, Guvernul, în colaborare și coordonare cu CEC, trebuie să-și asume informarea publicului cu privire la amenințările la adresa procesului electoral și eforturile întreprinse pentru a proteja integritatea alegerilor.

NDI este o organizație non-profit, non-partizană, non-guvernamentală care lucrează în parteneriat în întreaga lume pentru a consolida și proteja instituțiile, procesele, normele și valorile democratice, pentru a asigura o calitate mai bună a vieții pentru toți. NDI pledează pentru o lume în care predomină democrația și libertatea, cu demnitate pentru toți. NDI a observat aproximativ 200 de alegeri în fiecare regiune a lumii, inclusiv alegerile parlamentare din 2019 și alegerile prezidențiale din 2020 din Moldova. Institutul implementează programe în Moldova din anul 2003.

Delegația a fost finanțată de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#alegeri #influența Rusiei #Moldova #NDI #raport

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.