Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Kremlin a refuzat să comenteze atacul asupra navei civile cu cereale ucrainene în apropierea României

13 Sept. 2024, 18:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
13 Sept. 2024, 18:18 // În Lume //  Elena Putregai

Kremlinul a refuzat vineri, 13 septembrie curent, să comenteze acuzaţiile Ucrainei conform cărora Rusia ar fi lovit în noaptea de miercuri spre joi cu o rachetă o navă civilă care transporta cereale ucrainene în Marea Neagră în apropierea României. Ucraina şi România au condamnat atacul asupra navei vrachier care plecase din portul ucrainean Ciornomorsk şi avea ca destinaţie Egipt.

FOTO Rușii au lovit cu o rachetă o navă civilă ucraineană din Marea Neagră care transporta grâu

Potrivit oficialilor ucraineni, bombardiere ruseşti Tupolev T-22 au lansat mai multe rachete de croazieră miercuri la ora 23:02.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat pe reţeaua socială X imagini ce arată un cargou cu metalul contorsionat, cu o macara avariată şi alte pagube.

„Rachetă rusească împotriva unei încărcături de grâu cu destinația Egipt. Rusia a lansat un atac asupra unei nave civile obișnuite în Marea Neagră, imediat după ce aceasta a părăsit apele teritoriale ucrainene. Din fericire, nu au existat victime, conform rapoartelor preliminare. Ucraina este unul dintre principalii garanți ai securității alimentare mondiale. Stabilitatea internă și viața normală în zeci de țări din întreaga lume depind de funcționarea normală și neîngrădită a coridorului nostru de expertiză alimentară”, a scris Volodimir Zelenski pe X.

Purtătoarea de cuvânt a Autorităţii Navale Române, Irina Puşcaşu, a precizat între timp agenţiei Reuters că nava cu cereale despre care Ucraina afirmă că a fost lovită de o rachetă rusească în timpul nopţii nu se afla în apele teritoriale ale României.

Întrebat vineri, la conferinţa de presă zilnică despre incident, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, le-a cerut jurnaliştilor să se adrese pe acest subiect armatei ruse.

„Dacă va fi luată o asemenea decizie, nu înseamnă altceva decât participarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi statelor europene în războiul din Ucraina (…), aceasta ar însemna că ţările NATO, SUA şi ţările europene luptă împotriva Rusiei”, a spus Putin joi la televiziunea rusă, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a sesizat faptul că în această chestiune nu este vorba despre autorizarea Kievului să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acţiune, precum ATCAMS sau Storm Shadow, întrucât armata ucraineană nu are capacitatea tehnică de a folosi singură aceste rachete ce pot fi lansate asupra teritoriului rus numai cu ajutorul datelor furnizate de sateliţii americani sau europeni.

„Şi cel mai important este că, de fapt, numai militarii NATO pot realiza misiunile de zbor ale acestor sisteme”, a explicat preşedintele rus.

Aşadar, a continuat el, „nu este vorba despre a permite sau nu regimului ucrainean să lovească Rusia cu aceste arme, ci despre a decide dacă statele NATO sunt sau nu direct implicate în conflictul militar”, iar o asemenea decizie de implicare ar schimba „însăşi natura conflictului”, caz în care „vom lua deciziile corespunzătoare plecând de la ameninţările pe care ni le creează”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!