Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu a „dezvăluit” cât a costat demiterea președintelui Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, care a fost destituit de președinta țării Maia Sandu, prin anularea decretului de numire în funcție a acestuia, semnat încă de fostul șef al statului, Igor Dodon.

Igor Grosu a afirmat că este vorba de „doar un pix și o foaie și voință politică”. Declarațiile au fost făcute liderul PAS în cadrul unei emisiuni televizate.

„Cât a costat, ca efort, demiterea președintelui Curții de Apel? O foaie A4, un pix și voință politică. Atât. Iată în așa manieră legală, constituțională vom proceda în raport cu Procuratura, judecătorii. Unde va fi nevoie de modificat legislația o vom modifica. Vom modifica legile, astfel încât să fie posibilă evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor. La fel vom proceda și în cazul imunității parlamentare, confiscării averii, și în cazul ANI, privind modul cum ascund funcționarii averile. Pentru aceasta trebuie doar voință politică”, a spus Grosu.

Amintim că, pe 28 mai curent, șeful statului, Maia Sandu l-a revocat pe Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit documentului, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi încălcat procedurile și a admis un conflict de interese atunci când a propus numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

Decretul de anulare poate fi contestat în termen de 30 de zile, cu cerere prealabilă adresată președintelui Republicii Moldova.

Vladislav Clima a fost numit, prin decretul semnat de Igor Dodon, în calitate de președinte la Curtea de Apel Chișinău pe data de 2 septembrie 2020, pe un termen de patru ani.

Clima a atacat în instanță decretul Maiei Sandu, iar decizia șefei statului a fost criticată de către Asociația Judecătorilor din Moldova, dar și cea din România.

#decret #demitere #Igor Grosu #Vladislav Clima

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.