Aderarea la Uniunea Europeană va solicita din partea mediului de afaceri eforturi suplimentare pentru menținerea angajaților în țară. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, Eduard Gurin, președinte de comitet al Asociației Businessului European, și Sergiu Iurcu, consilier principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Potrivit lor, pentru a evita exodul forței de muncă autoritățile trebuie să adopte și să pună în practicăm mai multe directive europene pentru protecție socială și ocuparea forței de muncă.

Reprezentantul sindicatelor a declarat că astăzi Republica Moldova se confruntă cu un deficit de angajați, mai ales pentru muncile necalificate. Odată cu libera circulație a lucrătorilor, lipsa forței de muncă se va agrava dacă țara nu va fi pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Noi vom avea un flux de forță de muncă doar atunci când vom avea salarii și condiții de muncă decente. Toate acestea depind de climatul investițional, crearea locurilor de muncă, de stabilitatea din țară și interesul pentru investitori. Dacă vor fi toate acestea realizate, atunci va fi și un interes din partea europenilor pentru piața forței de muncă din Republica Moldova”, a declarat Sergiu Iurcu, consilier principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Pe de altă parte, Eduard Gurin a afirmat că în timp ce principiile legate de libera circulație a salariaților pe teritoriul Uniunii Europene avantajează angajații, pentru angajatori acestea pot fi adevărate provocări.

„Cel mai mare impediment în această tranziție este că angajatorii vor avea doar de suferit deoarece piața muncii din Republica Moldova nu este atractivă pentru cetățenii din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că vom pierde forța de muncă pe care și așa nu o avem și vom fi nevoiți să atragem angajați din alte state, altele decât cele europene”, a explicat Eduard Gurin, președintele de comitet al Asociației Businessului European.

Republica Moldova urmează să negocieze 35 de capitole pentru aderarea la Uniunea Europeană. Unul dintre acestea ține de libera circulație a lucrătorilor prevede că cetățenii ai unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de a lucra într-un alt stat membru. Lucrătorii migranți trebuie tratați în același mod ca și lucrătorii naționali în ceea ce privește condițiile de muncă, avantajele sociale și fiscale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #campul muncii #moldoveni #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.