Locuitorii mai multor zone din Polonia şi Republica Cehă s-au grăbit să evacueze în timp ce alte zone din Europa Centrală au început să facă curăţenie după ce cele mai grave inundaţii din ultimele două decenii au lăsat o urmă de distrugeri şi un număr tot mai mare de decese.

Zonele de frontieră dintre Republica Cehă şi Polonia au fost grav afectate la sfârşitul săptămânii trecute de ploile abundente care au căzut începând de săptămâna trecută şi de creşterea nivelului apelor, care au dus la prăbuşirea unor poduri, la evacuări forţate şi la avarierea unor maşini şi case. Cel puţin 17 persoane au murit în urma inundaţiilor din România până în Polonia în ultimele zile.

Luni după-amiază, primarul din Nysa, un oraş cu peste 40 000 de locuitori din sudul Poloniei, a cerut locuitorilor să evacueze imediat după ce un mal de inundaţie din apropiere a fost avariat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În oraşul Ostrava din nord-estul Cehiei, un baraj rupt pe râul Odra la confluenţa acestuia cu râul Opava a provocat inundarea zonei industriale a oraşului, inclusiv a uzinei chimice BorsodChem, a uzinei de cocs OKK Koksovny şi a altora.

Sute de persoane au fost evacuate, de asemenea, din mai multe zone rezidenţiale. În oraşul ceh Litovel, care luni a fost scufundat în proporţie de 70% de ape cu o adâncime de până la un metru, locuitorii şi-au descris frica pe măsură ce apele au crescut rapid în weekend.

Premierul Donald Tusk a declarat că a luat legătura cu liderii altor ţări afectate şi că aceştia vor solicita Uniunii Europene ajutor financiar. Poliţia poloneză a declarat că patru persoane au murit în urma inundaţiilor din Polonia, iar în Republica Cehă au murit trei, a declarat un oficial al poliţiei.

Capitala Slovaciei, Bratislava, şi capitala Ungariei, Budapesta, se pregăteau pentru posibile inundaţii ca urmare a creşterii nivelului Dunării.

Ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, a declarat că eforturile se concentrează pe menţinerea fluviului şi a afluenţilor săi în limitele malurilor şi a precizat că până la 12 000 de soldaţi sunt pregătiţi să ajute.

În Austria, nivelul râurilor şi rezervoarelor a scăzut în timpul nopţii, pe măsură ce ploaia s-a diminuat, dar oficialii au declarat că se pregătesc pentru un al doilea val, deoarece se aşteaptă ploi mai abundente.

Poliţia poloneză a declarat că patru persoane au murit în urma inundaţiilor din Polonia, iar în Republica Cehă au murit trei, a declarat un oficial al poliţiei.

Capitala Slovaciei, Bratislava, şi capitala Ungariei, Budapesta, se pregăteau pentru posibile inundaţii ca urmare a creşterii nivelului Dunării. Ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, a declarat că eforturile se concentrează pe menţinerea fluviului şi a afluenţilor săi în limitele malurilor şi a precizat că până la 12 000 de soldaţi sunt pregătiţi să ajute.

În Austria, nivelul râurilor şi rezervoarelor a scăzut în timpul nopţii, pe măsură ce ploaia s-a diminuat, dar oficialii au declarat că se pregătesc pentru un al doilea val, deoarece se aşteaptă ploi mai abundente.

#Austria #inundatii

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.