Prin sloganul „Moldova nu este singură!” și asistența continuă pentru dezvoltarea țării noastre, Uniunea Europeană a demonstrat și continuă să CONFIRME că există beneficii reciproce în acest proces de integrare. Pe de o parte, Republica Moldova are nevoie de suport pentru a face față provocărilor de ordin economic, social, energetic și de securitate, iar pe de altă parte, Europa are nevoie de o Moldova sigură, prosperă și credibilă, capabilă să contribuie la asigurarea păcii și securității în această parte a Europei.

Integrarea europeană a Republicii Moldova a devenit un obiectiv strategic major, reflectând atât aspirațiile cetățenilor (peste 60 % în favoarea aderării), cât și o necesitate a statului de a-și asigura securitatea națională într-un context geopolitic tot mai complex. În fața atât a amenințărilor, și vulnerabilităților în adresa securității, cât și provocărilor impuse de războiul Federației Ruse în Ucraina și de influențele externe nefavorabile, drumul european este văzut nu doar ca o soluție pentru prosperitatea economică și politică, ci și ca o soluție viabilă și chiar esențială pentru securitatea regională și națională.

Integrarea europeană nu este benefică doar pentru Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană. În timp ce Moldova primește sprijin financiar, tehnic și politic din partea UE, membrii săi ar avea nevoie de o Moldovă stabilă, sigură și prosperă la granițele sale. O Moldova rezilientă poate contribui semnificativ la securitatea regională în Europa de Est, mai ales în contextul războiului din Ucraina și instabilităților din regiunea Mării Negre. Astfel, integrarea europeană a Moldovei nu este doar o provocare economică sau politică, ci o necesitate pentru stabilitatea întregii regiuni.

De ce sprijinul european este atât de important pentru asigurarea securității noastre?

Fără o stabilitate economică, nu ar fi posibil sa avem siguranță și securitate

Ajutorul acordat de UE a contribuit la stabilizarea economică a țării și a consolidat reziliența Moldovei în fața amenințărilor externe, oferindu-i o poziție mai sigură pe drumul către integrarea europeană. Sprijinul UE pentru Republica Moldova a crescut substanțial în ultimii ani, iar după 22 februarie 2024 UE a oferit asistență financiară de peste 1,6 miliarde de euro pentru a face față crizelor economice, energetice și politice cu care s-a confruntat Moldova.

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Republica Moldova în procesul de integrare europeană este legată de securitatea sa națională. Invazia rusă în Ucraina a ridicat nivelul de vulnerabilitate al Moldovei, subliniind nevoia de a-și consolida capacitățile de apărare și securitate. De-a lungul timpului, Federația Rusă a încercat să împiedice eforturile Moldovei de a se apropia de Uniunea Europeană prin presiuni economice, politice și militare, dar Moldova a rezistat acestor provocări.

Răspunsul Moldovei la aceste amenințări a fost unul decisiv. Moldova a intensificat colaborarea cu UE pentru a-și întări capacitatea de a face față amenințărilor de securitate, inclusiv celor cibernetice și hibride.

Asigurarea securității noastre se intersectează cu procesul de integrare europeană – un proces care are drept scop să consolideze democrația, să îmbunătățească guvernanța și să aducă prosperitate economică.

Obținerea statutului de țară candidată la UE în iunie 2022 a fost un pas important în consolidarea angajamentului Republicii Moldova față de valorile europene și un răspuns ferm la agresiunea externă. Începerea negocierilor de aderare în decembrie 2023, oferă perspective promițătoare pentru dezvoltarea instituțională, politică și economică a Moldovei.

Strategia de securitate națională a Republicii Moldova subliniază necesitatea consolidării capacității statului de a preveni și contracara amenințările, în special din partea Federației Ruse, și de a sprijini aderarea la UE. De asemenea, promovează cooperarea internațională pentru securitate și stabilitate. Adoptarea strategiei evidențiază importanța modernizării sistemului național de apărare pentru a garanta suveranitatea și integritatea țării. Creșterea rezilienței naționale la amenințările hibride reprezintă un pas important pentru fortificarea culturii de securitate. Totuși, reformele din sectorul de securitate vor necesita un proces lung și abordări pragmatice.

Un exemplu de avantaj și indicator de o reală și practică susținere a UE pentru Moldova a fost depășirea dependenței de gazul rusesc. Uniunea Europeană a oferit suport pentru a asigura securitatea energetică a țării, oferind asistență tehnică și financiară pentru proiecte de interconectare energetică, precum cele care vizează legarea Moldovei de rețelele energetice din România și Europa. Întrucât diversificarea surselor de energie și dezvoltarea infrastructurii energetice reprezintă nu doar un obiectiv economic, ci și unul de securitate națională.

Un alt element critic în procesul de integrare europeană este combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Corupția este o problemă endemică în Moldova, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului și împiedicând dezvoltarea economică. Aderarea la Uniunea Europeană trebuie să fie însoțită de reformarea justiției și consolidarea instituțiilor democratice. Sprijinul financiar al Uniunii Europene este condiționat de implementarea acestor reforme, iar progresele în acest domeniu vor influența direct succesul procesului de aderare. Progresul depinde în mare măsură și de angajamentul întregii societăți, inclusiv al sectorului privat și al societății civile. În acest sens, sprijinul UE rămâne vital pentru asigurarea succesului reformelor.

În plus, Moldova și-a asumat responsabilitatea de a contribui la cooperarea internațională în domeniul securității. Aderarea la Politica Comună de Securitate și Apărare a UE și participarea activă la inițiativele europene în domeniul securității cibernetice și al gestionării crizelor sunt măsuri importante pentru a proteja statul de amenințările externe.

Acestea sunt doar câteva exemple concrete cum aceasta colaborare practică susține Republica Moldova în asigurarea securității naționale și asigurarea rezilienței sale la amenințările și vulnerabilitățile existente.

Chiar dacă Moldova își păstrează neutralitatea militară, colaborarea strânsă cu UE în domeniul securității poate oferi garanții de stabilitate. În plus, sprijinul diplomatic și politic al Uniunii Europene poate ajuta țara noastră să facă față provocărilor legate de regiunea transnistreană, fără a compromite aspirațiile sale europene.

Un indicator important de asumare politică a necesității colaborării în domeniul securității, apărării și susținerii țării noastre este semnarea la 21 mai 2024¹ a Parteneriatului în domeniul securității și apărării cu Uniunea Europeană, în cadrul celei de-a opta reuniuni a Consiliului de Asociere UE Republica Moldova².

Documentul descrie un parteneriat de securitate și apărare între Republica Moldova și Uniunea Europeană, axat pe consolidarea cooperării în fața provocărilor comune, cum ar fi războiul din Ucraina și amenințările hibride. Cele două părți au adoptat strategii pentru a-și întări capacitățile militare, cooperarea cibernetică și reziliența împotriva dezinformării. UE sprijină Moldova în pregătirea aderării, inclusiv prin sprijin financiar și militar. Acest parteneriat stabilește mecanisme de coordonare, implicarea Moldovei în misiuni a Politicii de Securitate și Apărare Comună, dar și inițiative comune pentru combaterea terorismului, extremismului și criminalității transnaționale.

Perspective pentru viitor

Sprijinul Uniunii Europene rămâne a fi de o importanță majoră pentru viitorul prosper al Republicii Moldova. Deciziile strategice ale Moldovei reflectă necesitatea de a asigura securitatea națională, de a avea beneficii economice și de aliniere a politicii externe la standardele europene. În contextul instabilității regionale și al influențelor nefavorabile din partea Rusiei, UE oferă Moldovei atât sprijin în asigurarea securității, cât și resurse necesare pentru a depăși provocările economice și politice. Republica Moldova are un drum dificil în față, dar cu sprijinul european și angajamentul intern de a implementa reformele necesare, aderarea la Uniunea Europeană poate deveni realitate, asigurând astfel securitatea și bunăstarea cetățenilor.

Elena Mârzac

Directoarea și Cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare

#integrare europeană #Moldova #opinie #securitate nationala

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.