Wall Street Journal relatează că Ministerului rus al Apărării continuă să facă presiuni asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a anunța un nou val de mobilizare pentru a aduce trupe suplimentare și a compensa pierderile Kremlinului pe câmpul de luptă din Ucraina, transmite Disinfo.md.

La începutul anului 2024, conducerea Ministerului rus al Apărării și, în special, ministrul de atunci, Serghei Șoigu, i-au sugerat lui Putin să efectueze mobilizarea înainte de așa-numita sa „inaugurare”, însă acesta a refuzat, insistând să folosească doar voluntari care au semnat contracte cu armata, scrie Ukrainska Pravda.

În iulie, Putin a încercat să mărească efectivele armatei prin dublarea plății unice pentru noii recruți la 400.000 de ruble, adică aproximativ 4.300 USD.

Potrivit surselor WSJ, în prezent, Ministerul rus al Apărării, prezidat de un alt ministru, are din nou probleme cu deficitul de personal, motiv pentru care Rusia nu poate organiza o contraofensivă majoră în regiunea Kursk.

„Tot mai mulți oameni spun că mobilizarea este inevitabilă”, a declarat una dintre sursele WSJ.

Wall Street Journal notează că presiunea pentru următorul val de mobilizare este în creștere, deoarece numărul de morți și răniți în războiul din Ucraina a ajuns la aproximativ un milion.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Problemele Rusiei sunt din ce în ce mai acute. Cu trupele Moscovei puternic angajate în capturarea orașului Pokrovsk din estul Ucrainei, Rusia a apelat la recruți tineri și neexperimentați și a retras trupe din alte părți ale liniei frontului din Ucraina pentru a apăra teritoriul rusesc”, scrie WSJ.

Ziarul mai notează că Putin se teme că o nouă mobilizare ar putea răsturna echilibrul în percepția publicului rus asupra războiului, acest lucru ducând la crearea unor riscuri politice pentru conducătorul de la Kremlin.

#mobilizare #Putin #razboi #Rusia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.