Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Maia Sandu, telefonată de surorile Bezer. Una dintre ele e macroinfluencer și nora ex-deputatului Ștefan Gațcan

17 Oct. 2024, 19:26
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Elena Putregai
17 Oct. 2024, 19:26 // Alegeri //  Elena Putregai

Președinta Maia Sandu a avut o discuție cu surorile Bezer despre alegerile prezidențiale și referendumul UE. Una dintre ele, Marinela Bezer, este nora fostului deputat PSRM Ștefan Gațcan, obstetrician-ginecolog. Ea se numără printre macroinfluencerii moldoveni, fiind urmărită de o comunitate de peste 800 de mii de utilizatori pe Instagram. Din imaginile publicate pe rețelele sociale, reiese că surorile au telefonat-o pe șefa statului.

În scurtul dialog pe care l-au avut, Maia Sandu pare informată despre cine sunt surorile. Ba mai mult, știa că Nicoleta Bezer își sărbătorește ziua de naștere.

– Vă mulțumesc că susțineți cauza europeană a Republicii Moldova, vă mulțumesc pentru îndemnul la vot și referendum.
– Cu mare drag, este datoria noastră civică. V-am sunat astăzi, în primul rând, pentru a vă ura succes duminică și să știți că noi ne dorim Moldova în UE din tot sufletul și considerăm că doar cu oameni puternici, cinstiți ca dvs., vom ajunge acolo.
– Vă mulțumesc tare mult. Eu sunt impresionată de tinerii care încearcă să facă o afacere aici acasă și vă urez succes vouă și la mulți ani Nicoletei!

Surorile i-au mai transmis că, în calitate de antreprenoare în Moldova (haine MALLINY și bijuterii NIKIBEE), și-ar dori un comerț liber.

„Astăzi am avut privilegiul să discutăm cu doamna Președinte Maia Sandu despre viitorul nostru european și importanța implicării tinerilor în construirea acestui drum. Ca tineri antreprenori, visăm la un comerț liber și fără bariere cu Uniunea Europeană, pentru a ne dezvolta și a duce creativitatea noastră dincolo de granițe. Cu convingere deplină, o susținem pe Maia Sandu – un lider cinstit, modest, o voce a păcii și a unității. Este persoana care ne-a făcut să fim mândri că suntem din Moldova, cea care a întors privirile lumii spre noi, ne-a făcut văzuți, auziți și sprijiniți. Pe 20 octombrie, votăm DA la referendum și DA pentru cel mai potrivit candidat la președinție, în realizarea visului nostru european – Maia Sandu”, mai este mesajul surorilor Bezer.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituționat privind aderarea Republicii Moldova la UE vor avea loc în duminica din 20 octombrie 2024. Maia Sandu candidează pentru un nou mandat de președinte. Mai devreme, a avut discuții cu tineri care au conturi de TikTok și a participat la un livestream cu actorul Cătălin Lungu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.