Indonezia, a patra cea mai populată țară din lume, a devenit noul epicentru al pandemiei de coronavirus, înregistrând în 24 de ore cele mai multe decese din lume, peste 1.000, în timp ce cazurile noi sunt mai multe decât în India și Brazilia. Sistemul medical este pe punctul de a colapsa, inclusiv medicii, vaccinați cu serul chinezesc Sinovac, căzând victime ale virusului care se răspândește cu repeziciune.

Duminică s-au înregistrat 44.721 de cazuri noi de COVID în Indonezia, țară cu peste 270 de milioane de locuitori, fiind depășită în privința acestui bilanț doar de Regatul Unit, unde au fost 48.161 de cazuri noi în decurs de 24 de ore. Însă, spre deosebire de Marea Britanie, unde numai 25 de persoane au murit, în Indonezia a fost raportat cel mai mare număr de decese din întreaga lume: 1.093. Explicația pentru această diferență este legată de rata de vaccinare a populației.

În India, a doua cea mai populată țară din lume, și ea lovită crunt de acest val al pandemiei, au fost raportate duminică 38.325 de cazuri noi în 24 de ore și 501 decese. În Brazilia, au fost 34.126 de cazuri noi și 891 de decese. Pe locul al treilea ca număr de decese în 24 de ore este însă Rusia, cu 764 de morți.

Situația riscă să devină și mai rea

Observatorii se tem că situația din Indonezia este de fapt mai gravă decât o arată cifrele, pentru că nu sunt testate suficiente persoane pentru depistarea virusului. Un studiu publicat recent constata, de altfel, că aproape jumătate din cei 10,6 milioane de locuitori ai capitalei Jakarta s-ar putea să fi avut COVID-19.

De săptămâni întregi, Indonezia raportează mii de cazuri zilnice și sute de decese, în timp ce varianta Delta, extrem de contagioasă, face ravagii în țară. Rețelele sociale sunt inundate de postări ale utilizatorilor care și-au pierdut persoane dragi din cauza virusului. Spitalele nu mai au ce le trebuie, excavatoarele sapă cu frenezie noi morminte, iar izolarea rămâne imposibilă pentru milioanele de oameni care trăiesc de pe urma muncii „cu ziua”.

Pe de altă parte, țara se confruntă cu o dezinformare generalizată și galopantă, în condițiile unei rate de vaccinare a populației de mai puțin de 6%.
În aceste condiții, observatorii avertizează că este posibil ca situația din Indonezia să nu fi atins încă apogeul.

Spitalele sunt copleșite, pacienții primesc oxigen afară

Indonezia plătește acum prețul pentru că nu a pus în aplicare măsuri stricte de izolare și nici nu a făcut anchete epidemiologice riguroase pentru depistarea contacților. La început, autoritățile nu și-au dat seama cât de repede se răspândește virusul.

Oficialii sunt îngrijorați de faptul că spitalele s-ar putea să nu poată face față în curând numărului tot mai mare de pacienți, pe măsură ce se răspândește varianta Delta a virusului, mai infecțioasă. Medicii spun că spitalele din Indonezia funcţionează deja la o capacitate peste limita normală.

Autorităţile sanitare au suplimentat numărul de paturi pentru bolnavii COVID în alte unităţi medicale şi au improvizat corturi pentru pacienţii cu simptome uşoare. Mulți pacienți sunt puși la butelii de oxigen în afara spitalelor sau sunt tratați în ambulanțe, pentru că în unitățile medicale nu mai este loc.

Medicii, vaccinați cu Moderna după ce au făcut inițial Sinovac

Indonezia a pierdut deja peste 500 de medici care au murit din cauza COVID-19, majoritatea în provincia Java de Est, urmată de Jakarta şi Java Centrală. Numărul medicilor care au murit în iulie a fost de 114, o creştere de peste 100% comparativ cu 51 de decese înregistrate în iunie.

Ministrul sănătăţii Budi Gunadi Sadikin a declarat vineri că medicii au început să primească vaccinul Moderna la rapel, după vaccinul chinezesc Sinovac pe care l-au primit ca primă doză, considerat mai puțin eficient.

Capitala Indoneziei Jakarta şi provinciile Java de Est şi Java Centrală sunt situate pe insula dens populată Java, aflată în lockdown, împreună cu insula învecinată Bali, din 3 iulie, pentru a stopa răspândirea variantei Delta a coronavirsului.

De la începutul pandemiei, în Indonezia au fost raportate 2.877.476 de cazuri de COVID, dintre care 73.582 s-au soldat cu deces.

Între timp, autoritățile se străduiesc să vaccineze suficiente persoane. Indonezia a vaccinat complet doar 5,5% din populație, mare parte cu vaccin chinezesc. În Jakarta, aproximativ 2 milioane de persoane – adică circa 18% din populația orașului – au fost vaccinate cu ambele doze.

Președintele Joko Widodo a declarat că vaccinurile sunt „speranța Indoneziei de a-și reveni din această criză de sănătate” și făcea apel la un acces „corect și egal” la vaccinuri.

Marți, aproape 3,5 milioane de doze de vaccin Covid-19 de la AstraZeneca au ajuns în Indonezia, în cadrul programului COVAX. Indonezia a primit peste 14 milioane de vaccinuri prin acest program, potrivit presei de stat.

#COVID-19 #Indonezia #pandemie

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.