Banca Naţională a Ungariei a achiziţionat 14,5 tone de aur la finalul lunii septembrie a acestui an, fiind pentru prima oară în istoria modernă când Ungaria deţine mai multe rezerve de aur decât România, scrie Agerpres.

Astfel, Ungaria a intrat în rândul multor bănci centrale care şi-au mărit rezervele de aur în ultimii trei ani, pe listă aflându-se şi Polonia, Turcia, Serbia, dar şi ţări precum China, India sau Singapore, relevă o analiză realizată de Tavex România.

Conform datelor Băncii Naţionale a României, deţinerile oficiale de aur ale ţării sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deţinute în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce priveşte rezervele internaţionale de aur şi pe locul al şaselea în regiunea Europei de Est.

„Scopul principal în deţinerea aurului este că acesta permite menţinerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în acelaşi timp şi un instrument de independenţă faţă de infrastructura pieţelor financiare globale”, spun experţii Tavex.

Dacă raportăm valoarea aurului deţinut la totalul rezervelor internaţionale, metalul galben are o pondere de 12% în rezerva internaţională a României. De la introducerea noului leu românesc, în 2005, această valoare a fluctuat constant, între 6,24% şi 14,14%. În pofida acestui interval, deţinerile efective de aur s-au modificat prea puţin în termeni cantitativi.

Fluctuaţiile sunt cauzate atât de schimbarea preţului internaţional al aurului, cât şi de schimbarea celorlalte active deţinute (precum titlurile de stat). Cum doar anul acesta preţul aurului a crescut cu 25%, este de înţeles că a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#rezerve de aur #Romania #Ungaria

Cinci păsări protejate au fost găsite împușcate într-o singură zi, pe malul unui lac din apropierea satului Pîrjota, raionul Rîșcani. Printre acestea se afla și un cocostârc negru, pe nume Lembe, în vârstă de doar trei luni și jumătate, urmărit prin GPS în prima sa migrație spre Africa.

Potrivit Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova (SPPN), Lembe s-a născut în nordul Letoniei și era al treilea pui dintr-un cuib monitorizat de mai mulți ani cu ajutorul unei camere. La 19 august 2026, pasărea a fost echipată cu un inel și un transmițător GPS, după care a pornit în prima sa migrație spre Africa. A traversat Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina, iar la începutul lunii septembrie a ajuns în Republica Moldova.

În seara de 6 septembrie, semnalul dispozitivului s-a oprit brusc în nordul țării. Când reprezentanții organizației au ajuns la coordonatele transmise, au găsit pasărea moartă pe malul lacului din apropierea satului Pîrjota.

În aceeași zonă au fost descoperite și patru exemplare de lopătar, specie periclitată inclusă în Cartea Roșie. Păsările au fost găsite moarte, atât în apă, cât și pe mal, iar în apropierea cocostârcului a fost identificat un cartuș de vânătoare.

„Atât cocostârcul negru, cât și lopătarul sunt specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Păsările moarte prezentau urme de gloanțe, iar în apropierea cadavrului de cocostârc negru a fost identificat și un cartuș de alice folosit la vânătoare. SPPN a sesizat imediat Inspecția pentru Protecția Mediului Rîșcani. Inspectorii s-au deplasat la fața locului și au sesizat, la rândul lor, Inspectoratul de Poliție Rîșcani. Autoritățile au deschis un dosar penal”, menționează SPPN.

Examinarea veterinară a arătat că Lembe fusese lovit de alice care i-au penetrat craniul și i-au provocat hemoragii cerebrale masive. Pasărea avea, de asemenea, fracturi la ambele aripi și alte traumatisme grave. SPPN solicită autorităților competente să investigheze cu maximă seriozitate circumstanțele în care au murit cele cinci păsări, să stabilească dacă acestea au fost victimele unei acțiuni ilegale de vânătoare și pedepsească persoanele care au provocat moartea păsărilor protejate de lege.

„Organizația consideră că acest caz trebuie să fie investigat nu doar pentru stabilirea responsabilității individuale, ci și pentru a înțelege dacă există riscuri mai largi pentru păsările sălbatice în această zonă. Totodată, SPPN solicită autorităților revizuirea Legii Nr. 55 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic, care este în vigoare actualmente, și revenirea la perioadele anterioare de vânătoare pentru speciile acvatice, adică începând cu 15 octombrie în varianta Legii din 2018, și nu cu 15 august în varianta legislației actuiale. Acest caz confirmă clar problemele și cazurile tragice care pot apărea din cauza perturbării brutale a speciilor protejate și critic periclitate în timpul perioadelor de migrație(…) Pentru SPPN, acest caz ridică serioase semne de întrebare cu privire la eficiența actualelor măsuri de control și la riscurile pe care vânătoarea le prezintă pentru speciile protejate. Considerăm necesare măsuri mai stricte de prevenire, control și responsabilizare, astfel încât deschiderea sezonului de vânătoare să nu se transforme într-o amenințare pentru păsările care nu sunt vizate de vânători. SPPN va continua să ofere autorităților informațiile și documentele disponibile și va urmări evoluția anchetei”, au transmis reprezentanții Societății pentru Protecția Păsărilor și Naturii”, a menționat Asociația.