Partidul „Viitorul Moldovei”, a cărui lider este Vasile Tarlev, Partidul „Renaștere”, care îi are în frunte pe Vasile Bolea, Irina Lozovan și Natalia Parasca, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, a cărui președinte este Alexandru Beschieru, Partidul „Șansă” în frunte cu Alexei Lungu, Blocul „Victorie”, fondat de fugarul Ilan Șor, dar și grupul de inițiativă al candidatului independent la funcția de Președinte, Victoria Furtună, sunt supuși unei verificări ample în ceea ce ține de finanțarea partidelor. Despre asta anunță Comisia Electorală Centrală (CEC). Controlul demarat se face pentru perioada 1 iulie – 31 octombrie 2024.

„Controlul efectiv demarează odată cu organizarea primei ședințe de înfățișare la care reprezentanții entității supuse controlului se prezintă la autoritatea de control cu setul preliminar de acte solicitate în prealabil. Ulterior, operațiunile de control constau în examinarea şi verificarea corectitudinii rapoartelor financiare depuse la CEC prin reflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor suportate pentru activitățile efectiv desfășurate.

Controlul se va realiza prin analiza documentelor primare contabile, a informației recepționate de la organele electorale ierarhic inferioare, autorități publice, bănci, furnizori de servicii media, difuzori de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă. Controlul va fi efectuat de către un grup de lucru instituit prin dispoziția Președintei CEC și își va desfășura activitatea în perioada 6 noiembrie 2024 – 1 martie 2025”, se menționează în comunicat.

Potrivit CEC, președinții și trezorierii partidelor menționate sunt invitați conform unui grafic prestabilit:

20 noiembrie, ora 10:00 – Partidului Politic „ȘANSĂ”,
22 noiembrie, ora 10:00 – Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei;
25 noiembrie, ora 10.00 – Partidul Politic „VICTORIE”;
26 noiembrie, ora 10:00 – Partidul Politic Partidul pentru Viitorul Moldovei;
27 noiembrie, ora 10:00 – Victoria Furtună.

Marți, 19 noiembrie, la CEC s-a desfășurat prima ședință cu reprezentanții Partidului „Renaștere, unde s-a prezentat doar trezorierul partidului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Controlul se va finaliza, potrivit CEC, cu întocmirea unor rapoarte distincte pentru fiecare entitate supusă controlului, ce va cuprinde principalele aspecte verificate, constatări și eventuale recomandări, semnate de conducătorul grupului de lucru și membrii acestuia. Fiecare raport de control va fi publicat pe pagina web oficială a Comisiei în termen de cel mult 3 zile de la data finalizării controlului. După publicare, raportul urmează a fi examinat și dezbătut în ședința CEC.

#CEC #control #finantare #partide

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.